La sfârşitul sãptãmânii trecute, în duminica a doua dupã Rusalii, strãvechea vatrã monahalã a Vodiţei a îmbrãcat veşminte de sãrbãtoare, eveniment prilejuit de sãrbãtoarea care adunã an de an la Mãnãstirea Vodiţa un numar mare de credinciosi, Duminica a II-a dupã Rusalii închinatã Sfinţilor Români.
Încã de la declararea Duminicii a doua dupã Rusalii ca Duminicã închinatã Sfinţilor Români, prin hotãrârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992, la Mãnãstirea Vodiţa reînfiinţatã în 1990, s-a creat o tradiţie, ca un numãr mare de credincioşi sã participe în aceastã duminicã la Sfânta Liturghie aici, ca la un hram, şi, deşi mãnãstirea nu are o ctitorie în cinstea Sfinţilor Români, totuşi aceastã Duminicã este consideratã Hramul de varã al Mãnãstirii.
În cinstitul aşezãmânt slujba Sfintei Liturghii a fost oficiatã de doi arhierei: Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului şi Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei. Alãturi a slujit un mare sobor de preoţi şi diaconi din Banat şi Oltenia.
Prãznuirea a început din seara zilei de sâmbãtã, 17 iunie, cu sãvârşirea Vecerniei Mari cu Litie. În ziua hramului, Sfânta Liturghie arhiereascã a început în jurul orei 0900.
Rãspunsurile stranei au fost date de cãtre grupul psaltic “Sf. Gheorghe” de la Catedrala Episcopalã din Drobeta Turnu Severin.
La finalul Sfintei Liturghii cei doi arhierei au citit rugãciuni de dezlegare şi pentru izbãvirea de boli. De asemenea, Pãrintele Protosinghel Ioanichie Nicolãescu stareţul Mãnãstirii Vodiţa, pe temeiul 10947/2016 al Cancelariei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe române a fost ridicat la rangul de arhimandrit primind dupã sãvârsirea hirotesiei însemnele specific acestui rang şi anume bederniţa, brâul roşu, curcea pectoralã şi toiagul precum şi cartea de hirotesie.
În cuvântul de învãţãturã de la finalul Sfintei Liturghii Preasfinţitul Pãrinte Episcop Lucian Episcopul Caransebeşului le-a vorbit celor prezenţi despre urmele de sfinţenie lãsate de cãtre Sfântul Nicodim cel Sfinţit de la Vodiţa şi Tismana, de asemenea ierarhul a tinut sã îşi exprime bucuria neaşteptatã pe care a avut-o în aceastã zi rãmânând plãcut surprins „de numãrul mare de credincioşi prezenţi aici în aceastã zi ceea ce aratã sfinţenia acestor plaiuri binecuvântate de Sfântul Nicodim acum mai bine de 600 de ani când a trecut Dunãrea pe mantia cãlugãreascã şi a înfiinţat aici Mãnãstirea Vodiţa, iar de aici şi alte mãnãstiri ctitorite de el sau de ucenicii sãi.”
De asemenea Preasfinţitul Pãrinte Nicodim Episcopul Severinului şi Strehaiei a mulţumit Preasfinţitului Pãrinte Lucian pentru cuvântul duhovnicesc de la finalul Sfintei Liturghii, iar celor prezenţi mulţumindu-le pentru prezenţa în numãr mare le-a adresat cuvânt de binecuvântare şi de îndemn la a înmulţi rugãciunea din timpul Sfintei Liturghii.
Mãnãstirea Vodiţa este un important monument istoric şi de arhitecturã din Oltenia, fiind cea mai veche ctitorie voievodalã atestatã documentar. Cel dintâi aşezãmânt a fost o mãnãstire de cãlugãri întemeiatã între anii 1364-1370 de Sfântul Nicodim pe cheltuiala voievodului Tãrii Româneşti, Vlaicu-Vodã.
A fost refãcutã de Radu cel Mare în jurul anului 1500 şi de Cornea Brãiloiu în 1689, dar a cunoscut o perioadã de decãdere dupã rãzboiul austro-turc din 1718.
Mãnãstirea Vodiţa a fost reînfiinţatã în anul 1990, când a fost începutã restaurarea ctitoriei voievodale şi s-a construit un corp de chilii pentru desfãşurarea vieţii de obşte.
La aceastã mãnãstire a fost copiat un tetraevanghel slavon miniat, cel mai vechi manuscris din Ţara Româneascã
