O temã veche şi totuşi nouã

               Iatã cã vechea temã a regionalizãrii a revenit în actualitate. Pãrea un subiect deja defunct, dupã ce se bucurase de ani buni de glorie şi dezbateri felurite. Ajunsesem chiar sã ne obişnuim cu ideea cã vom funcţiona şi noi, la nivel administrativ, pe regiuni. Existau şi neajunsuri sau chestiuni neplãcute în problema regionalizãrii, de exemplu  inegalitãţile economice dintre regiuni, ceea ce ar duce din start la un… start inechitabil, dar aceasta e viaţa.

Dar dupã ce multã vreme s-au încins spiritele pe tema regionalizãrii, chestiunea a amuţit cu totul, a ieşit din atenţia publicã şi de pe agenda politicienilor. Iatã cã acum, graţie preşedintelui Klaus Iohannis care s-a întâlnit, miercuri, cu reprezentanţii administraţiei locale din Suceava, s-au reluat temele descentralizãrii şi regionalizãrii. Culmea este cã la acest proiect,  preşedintele Klaus Iohannis a lucrat fix alãturi de Liviu Dragnea, pe vremea celebrei USL care a scos de pe scena politicã PD-Lul lui Emil Boc şi Traian Bãsescu. Ce a declarat Klaus Iohannis nu ne surprinde, sunt lucruri simple, de bun simţ:

„Suntem cu toţii de acord cã administraţia publicã localã trebuie reformatã. De aceea îmi doresc ca împreunã sã identificãm rãspunsul la o întrebare foarte concretã: cum facem acest lucru? În ultimii ani s-a încercat identificarea unor soluţii care fie au fost abandonate, fie aplicate parţial. S-a vorbit mult despre regionalizare, s-au materializat în numeroase propuneri legislative, decizii luate azi şi schimbate mâine. Cu o astfel de abordare nu am obţinut mare lucru. Acum câţiva ani s-a pornit cu mult avânt regionalizarea şi descentralizarea. Ce s-a ales din proiectul ãsta? Nimic! Ideea cã regionalizarea ar împãrţi România pe zone de influenţe politice au blocat dezbaterea. A fost o confruntare de cine îşi asumã câştigurile politice. De câteva luni avem din nou discuţii despre regionalizare, dar fãrã obiective concrete. Fãrã descentralizare nu va exista dezvoltare, de aceea sper cã nu vom asista încã o datã la un început fãrã nicio finalitate. Politica celui mai puternic pur şi simplu nu mai merge. Regionalizarea şi descentralizarea reprezintã un amplu proces, al cãrui obiectiv principal este reducerea decalajelor de dezvoltare. Din pãcate, pentru cã nu am fãcut aceste lucru la timp, în ciuda creşterii bugetelor, nu s-a reuşit o creştere a regiunilor. Acest proiect naţional extrem de important nu poate fi realizat decât prin implicarea activã a fiecãruia dintre dumneavoastrã.

Întreaga administraţie trebuie implicatã în acest efort colectiv.   Descentralizarea şi modernizarea administraţiei nu se pot face împotriva cuiva, ci pentru a îmbunãtãţi sistemul. Descentralizarea şi modernizarea nu se pot face în favoarea cuiva, dar aşa cum nu se pot face în favoarea cuiva, nu se poate face nici împotriva cuiva. Ni se pare foarte ok, ce a declarat Klaus Iohannis. Problema e cum se ajunge mai repede (şi mai bine) de la vorbe, declaraţii, la fapte şi realitãţi socio-economice palpabile. Tema descentralizãrii-regionalizãrii a fost suficient de mult timp pe scena dezbaterii publice. Un subiect întors pe dos, sucit şi rãsucit, în fel şi chip. E absurd sã ne întoarcem acum la aceleaşi polologhii fãrã orizont în jurul subiectului. Ceea ce ne intereseazã e cã odatã şi odatã sã se mişte lucrurile în aceastã direcţie. Sigur cã vom avea decalaje, zone diferenţiate din punct de vedere al puterii economice, zone în care un partid sau altul vor „sta” mai bine sau mai puţin bine.

Dar dincolo de toate aceste chestiuni macroeconomice şi politice, cu adevãrat important e ce plus, ce beneficii vor avea oamenii simplii, cu ce se va schimba în bine viaţa noastrã dacã trecem pe frecvenţa regionalizãrii. Cãci nu vedem sensul unor asemenea schimbãri mari, dacã aceste schimbãri, aceste reforme, nu au un ecou direct şi benefic în viaţa oamenilor. De trei decenii o ţinem numai în reforme şi reforme, încât e normal ca astãzi sã fim destul de sceptici în faţa oricãrei idei de o asemenea naturã.

Descentralizare-regionalizare, sigur, nu sunã rãu, e ok, doar cã am mai auzit tema aceasta. Şi la ce ne-a folosit?