Potrivit dicţionarului explicativ, dijma este o dare care reprezenta a zecea parte din produsele principale, perceputã de stãpânii feudali de la producãtorii direcţi; formã de rentã funciarã feudalã, care consta în cedarea de cãtre ţãran proprietarului funciar a unei pãrţi din producţia obţinutã de pe bucata de pãmânt primitã de la acesta spre a fi lucratã în parte. Întrebarea este de ce acum, în epoca postindustrialã sau chiar postglobalistã, cum încearcã unii mai îndrãzneţi?! Boier Dragnea şi argaţii sãi, din umbrã, sau chiar boierii sãi, din umbrã, cautã soluţii vesele pentru a face rost de bani sã onoreze programul anunţat de boierul şef în campania electoralã. Ori ca sã creşti lefurile bugetarilor din administraţie şi din alte sectoare ai nevoie de mulţi bani pentru cã nu poţi plãti la infinit pensii şi salarii din împrumuturi. Uite aşa se nasc noi impozite pentru cã statul nu are de unde, dacã nu are companii puternice de la care sã mulgã profitul. Ori statul român a pulverizat toate companiile pe care le avea, în numele economiei de piaţã şi al privatizãrii capitalului.
România nu are destui bani pentru bunãstarea poporului. Ar fi vorba de sume mult prea mari, aşa cã bugetul nu ajunge decât pentru bunãstarea celor puţini. Şi de unde sã iei sã dai la bogaţi, dacã nu de la sãraci? Uite, aşa, a apãrut ideea cu dijma. Cã şi aşa românul e sãrac, dar reuşeşte el cumva, pe acasã, sã mai facã o şmecherie sã supravieţuiascã, sã se descurce. Pe treaba asta a mizat şi Boier Dragnea, când şi-a dat seama cã nu sunt soluţii pentru a pune în practicã programul de guvernare. Este vorba de prea mulţi bani şi nu au social-democraţii de unde sã îi scoatã. Uite aşa intrã peste români, în case, pentru ca nu cumva sã respire românaşul sub talpa boiernaşului.
Ţara este sãracã şi sãrãcitã şi modelul acesta a mai fost aplicat şi în trecut, pe la 1907. Populaţia sãrãcise în aşa hal, încât a ieşit la rãscoalã. Nu se mai putea. Dormeau în case din chirpici, fãrã budã şi canalizare şi nu mai aveau din ce sã îşi achite impozitele. Nici porumb sã treacã iarna nu au primit şi a trebuit sã porneascã o revoltã. Una micã şi apoi i-au lipit boierii de planetã. Bine cã acum este democraţie şi când se porneşte o revoluţie stradalã sau o revoltã este mai greu sã nu faci concesii. Şi Boier Dragnea ştie cã oricând poate fi rãsturnat din jilţ, de aceea este supãrat pe ministrul de Finanţe cã nu a explicat mai cu duhul blândeţii dijma pe care vor sã o aplice bogãtanii de la PSD pe grumazul celor stârpiţi de sãraci. Adicã, trebuia explicat mai frumos: mata, sãracule lipit, care îţi duci fiica la balet sau îi oferi lecţii de echitaţie ai posibilitatea ca în zilele în care nu serveşti masa la cantina de ajutor social sã îţi arhivezi chitanţele şi sã ne deschizi nouã pãtura de la uşã pentru a veni sã îţi facem tot binele din lume. Adicã, ideea era ca poporul sã nu priceapã cã e vorba de un nou impozit, ci de faptul cã va primi bani, dacã îşi duce copilul la balet sau la meditaţii.
Oamenii ãştia cautã sã fiscalizeze şi hârtia igienicã cu care te ştergi la fund. Şi dacã vor cere şi chitanţele pentru hârtia igienicã, sã vadã dacã minţi sau nu?! Şi dacã românul va fi din nou ingenios şi va spune cã nu a cumpãrat hârtie igienicã, ci a folosit revistele de la supermarketuri, pe care le primeşte sãptãmânal, gratuit, în cutia poştalã? Ce va face atunci boier Dragnea? De unde va scoate bani pentru programul minunat de guvernare? Din ce bani vor mai fi plãtite lefurile inspectorilor fiscali? Cum va fi înfãptuit viitorul luminos al creşterilor de lefuri la stat? Cãci este vorba de un viitor luminos doar pentru bugetari. Restul celor care muncesc în economie sunt vai şi amar. Este România a doua care nu are vreo şansã de mai bine.
Toatã lumea îşi cautã acum un loc la stat, indiferent de salariu, pentru cã ştie cã acolo vin mãririle. Privatul este oricum mai de dreapta şi PSD trebuie sã se orienteze şi electoral un pic. Nu mai poate da înapoi Boier Dragnea, dacã tot a vorbit de creşteri uriaşe de salarii. Unii spun cã se poate alege praful de economie, cã se arde, cã e şubredã, cã e construitã pe consum, cã are picioare de lut, cã nu poţi cheltui mai mult decât ai. Cine se poate opune binefacerilor? Bogaţii din PSD se gândesc la binele plebei sãrace. Se poate opune cineva? Când va intra inspectorul fiscal în gospodãrie va fi ca popa cu crucea. Popa vine în numele Domnului, inspectorul va veni în numele Boierului. Şi Domnul şi Boier Dragnea vorbesc despre o lume mai bunã. Mãcar Domnul e onest şi spune cã nu e vorba de viaţa asta, ci de urmãtoarea.
