Departe de agitaţia de la oraş, la Izverna, în creierii munţilor Mehedinţiului, trãieşte Domnica Trop, una dintre cele mai mari voci ale folclorului românesc. Este printre puţinii români care au primit din partea UNESCO titlul de „Tezaur uman viu”.
În sâmbãta dinaintea Floriilor, Domnica Trop a fost omagiatã într-un cadru festiv de primarul Severinului, Marius Screciu.
Evenimentul a fost organizat de Palatul Culturii Teodor Costescu şi au participat alãturi de invitata specialã, îndrãgita interpretã de muzicã popularã Nina Predescu, ansamblul folcloric „Oltenaşi cu Oltencuţe”, condus de profesoara Siţa Novac de la Palatul Copiilor din Drobeta Turnu Severin, prieteni şi, bineînţeles, mulţi severineni care iubesc muzica Domnicãi Trop.
„Mã bucur cã sunt aici faţã în faţã douã generaţii reprezentate pe de o parte de mama Domnica Trop, la aproape 80 de ani şi copiii noştri, douã generaţii care au acelaşi ţel, de a duce mai departe tradiţia şi folclorul românesc. Îi felicit pe pãrinţii care îşi încurajeazã copiii sã îmbrãţişeze acest gen de muzicã cu care ne-am nãscut toţi şi cu care sigur vom muri. Important este sã mergem mai departe cu aceste tradiţii, sã le ridicãm la un nivel înalt”, a declarat primarul Marius Screciu. Edilul a felicitat-o personal pe marea cântãreaţã a Mehedinţiului oferindu-i un buchet de flori, dar şi un premiu în bani.
De asemenea, primarul Marius Screciu a fãcut promisiunea ca anul viitor, când mama Domnica va împlini vârsta de 80 de ani, sã organizeze prima ediţie a unui festival de folclor care sã poarte numele marei noastre interprete din Izverna.
Domnica Trop (79 de ani), un om cu suflet imaculat, a rãmas neatinsã de capriciile regimurilor politice, inima ei rezonând permanent cu oamenii şi locurile natale din Mehedinţi, pe care nu le-a pãrãsit niciodatã, deşi i s-au oferit glorie şi bani în capitala României. Pentru cântecul ei duios românesc, dar şi pentru modul în care a pãstrat tradiţia locurilor în care şi-a pãstorit oile toatã viaţa, UNESCO i-a oferit titlul de „Tezaur uman viu“.
Repertoriul cântãreţei este bogat în piese muzicale strãvechi, multe fiind împrumutate de interpreţi renumiţi din ţarã. Are puţine discuri, dar cântecele ei au devenit celebre în lumea iubitorilor de folclor autentic. Îi sunt cunoscute melodiile: „Sara când rãsare luna“, „Mãrie, Mãrie“, „S-o legat, neicã, legat“, „Ursitoare, ursitoare“, „Fire-al naibului de dor“, „Şarpe, şarpe din dudãu“.
