Dupã 1989, numãrul nou-nãscuţilor din România a scãzut foarte mult, acelaşi trend descendent înregistrându-se şi în judeţul Mehedinţi. Astfel, dacã în urmã cu 28 de ani, la Maternitatea din Drobeta Turnu Severin se nãşteau anual circa 3.400-3.600 de copii, douã decenii mai târziu, numãrul acestora a scãzut sub jumãtate.
Datele Institutului Naţional de Statisticã – Direcţia Judeţeanã de Statisticã Mehedinţi aratã cã în decembrie 2016 numãrul nãscuţilor-vii a fost de 193, în creştere cu 3 copii faţã de luna noiembrie 2016, iar faţã de luna decembrie din anul 2015, în scãdere cu 5 copii. În anul 2016, numãrul nãscuţilor-vii a fost de 2.232, în scãdere cu 64 de copii faţã de numãrul înregistrat în anul precedent.
În opinia cardiologului severinean Cristian Jianu, purtãtorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţe din Drobeta Turnu Severin, regresia naşterilor se înregistreazã din cauza faptului cã populaţia fertilã a migrat spre Occident:
„Din punct de vedere economic judeţul Mehedinţi tinde cãtre zero, practic nu avem o economie dezvoltatã, nu avem locuri de muncã atractive şi în aceste condiţii, populaţia activã fertil a migrat în Occident pentru salarii mai bune şi un standard de viaţã mai bun”. Acelaşi punct de vedere îl împãrtãşeşte şi medicul ginecolog Damaschin Barbul, cel care a condus Maternitatea judeţeanã vreme de 26 de ani.
Românii nasc în Occident
„Dacã politicienii de astãzi nu iau o datã hotãrâre privind natalitatea, în 2025 populaţia României va fi în jur de 17,9 milioane. Problema de natalitate nu este legatã de faptul cã românii nu mai fac copii, ei fac copii. Îmi amintesc cã în anul 2011, ministrul Sãnãtãţii din Italia a venit la noi în ţarã şi a spus cã la Milano al patrulea copil care se naşte este român, iar la Roma al cincilea copil este tot român. Şi acesta este un pas în prãbuşirea natalitãţii”, spune medicul Damaschin Barbul.
Dincolo de migraţia românilor spre Occident, un alt motiv care duce la scãderea natalitãţii îl constituie factorii medicali, în mod deosebit probleme de sterilitate care în România nu sunt rezolvate în mod corespunzãtor.
Problemele de sterilitate
„În România dacã un cuplu vrea sã aibã copii, efectiv are o problemã fiindcã sterilitatea necesitã tratamente extraordinar de scumpe, iar posibilitãţile financiare ale românilor sunt destul de restrânse. Sunt familii care au o mulţime de probleme legate de supravieţuirea zilnicã. Dupã cum vedem în România legislaţia încurajeazã, e adevãrat, sã se facã copii, dar nu încurajeazã foarte tare. Adicã este o chestiune gen <<nici nu mori, nici nu trãieşti>>. Şi în condiţiile astea în care nu existã o politicã cu un puternic accent prodemografic, atunci nu putem sã facem mare lucru”, este de pãrere medicul cardiolog Cristian Jianu.
În opinia sa, multe dintre problemele medicale ginecologice ale femeilor sunt cauzate de „alimentaţia puternic procesatã, cu alimente nesãnãtoase, cu o carne încãrcatã cu hormoni, crescuţi artificiali, o mulţime de plante procesate genetic, toate acestea punându-şi amprenta pe calitatea ovulului şi a spermatozoidului”.
Avorturile, prea multe
O altã cauzã ar fi şi aceea cã femeile aleg cu prea mare uşurinţã sã facã un avort şi nu apeleazã la metodele contraceptive.
„Avorturile sunt libere şi din pãcate femeile fac multe chiuretaje. Oamenii nu au încã o culturã de anticoncepţie, femeile nu aderã la ideea anticoncepţionalelor, bãrbaţii nu aderã la ideea folosirii prezervativelor. Şi de aici existã aceastã promiscuitate sexualã, cu boli cu transmitere sexualã care creeazã probleme de sterilitate secundarã”, mai spune medicul Cristian Jianu.
De altfel, dupã acea perioadã cumplitã dinainte de 1989, când erau interzise avorturile la cerere, numãrul avorturilor dupã 1990 a crescut foarte mult, în primul an dupã Revoluţie depãşind un milion. Aceastã libertate venea dupã un lung şir de drame pe care femeile din România le-au trãit din cauza politicii duse de partidul-stat de la acea vreme. Aproape un milion de copii au rãmas orfani de mame în perioada 1968-1989, când avortul era interzis de lege în România.
„A fost o politicã forţatã a statului, care a avut în primul rând un impact deosebit de mare asupra femeilor tinere. Era un gest de înjosire maximã ca o femeie angajatã, indiferent cã era într-o instituţie de cercetare ori într-o fabricã, oriunde, trebuia la trei-trei luni sã meargã într-un cabinet de ginecologie şi sã fie consultatã, ca sã se vadã dacã nu cumva este vreo sarcinã ascunsã”, spune medicul ginecolog Damaschin Barbul.
Fostul şef al Maternitãţii din Drobeta Turnu Severin îşi aminteşte cã în anul 1968 numãrul deceselor a fost de 37. Multe femei recurgeau la tot felul de metode empirice pentru întreruperea sarcinii şi din acest motiv ajungeau în stare gravã la maternitate. Salvate de medici, acestea intrau însã pe mâna anchetatorilor de la Miliţie şi mai apoi în faţa judecãtorilor.
„Femeile care aveau şansa sã scape cu viaţã, pe lângã trauma chirurgicalã enormã pe care o trãiau, trebuiau sã suporte stresul din timpul cercetãrii penale al Miliţiei. În fiecare sãptãmânã se întrunea o comisie din care fãcea parte un medic legist şef al judeţului, un ofiţer de miliţie, un procuror şi o doamnã care avea funcţie mare în Comitetul Judeţean de Partid şi aceasta decidea soarta femeii, dacã va fi sau nu trimisã în faţa instanţei. Vã daţi seama ce calvar trãia o femeie”, povesteşte medicul Damaschin Barbul.
Avem maternitate nou-nouţã
Ironia sorţii face ca la Drobeta Turnu Severin, acum când numãrul naşterilor este tot mai mic, sã existe o maternitate nou-nouţã, a cãrei piatrã de temelie s-a pus în anul 1988. A fost terminatã cu chiu cu vai dupã 1990 de cãtre Consiliul Judeţean Mehedinţi şi chiar dacã autoritãţile actuale nu au reuşit sã o doteze cu aparatura medicalã necesarã, foarte bun este faptul cã maternitatea s-a mutat din vechea clãdire. Era un fost hotel, o clãdire insalubrã şi improprie desfãşurãrii unui act medical corespunzãtor, însã medicii de aici au fãcut eforturi uriaşe ani de zile pentru ca femeile din Mehedinţi sã aducã pe lume copii sãnãtoşi. Medicul ginecolog Damaschin Barbul îşi aminteşte şi acum vizita unei delegaţii de medici francezi de la o clinicã de lângã Marseillaise, care au rãmas uimiţi de condiţiile în care îşi desfãşurau activitatea colegii lor de la Drobeta Turnu Severin. Au remarcat, printre alte aparate medicale din dotarea maternitãţii severinene, prezenţa unui aparat de anestezie, producţie francezã, folosit în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial. Stupefiat, unul din medici, a declarat, dupã cum îşi aminteşte medicul Barbul: <Ori voi sunteţi foarte buni ori, dacã nu, Dumnezeu este de aici, din Turnu Severin>.
