Situaţia depozitului de apã grea de pe platforma de la Halânga din judeţul Mehedinţi continuã sã rãmânã incertã, actualul Guvern neidentificând pânã acum nicio soluţie pentru asigurarea sursei financiare necesare întreţinerii acestuia.
Stocul de aproape 2.000 tone de apã grea în valoare de 1,3 miliarde de euro, produs la Romag Prod, pânã la închiderea combinatului, este o adevãratã comoarã pentru statul român. Stat care pare neputincios însã în a gestiona managementul acestui depozit, fiindcã nici pânã la ora actualã nu a gãsit o soluţie de finanţare. Ministerul Energiei, în ograda cãruia se aflã aceastã problemã, nu a reuşit sã creeze un buget care sã susţinã activitatea de conservare a apei grele în cele mai bune condiţii, fiindcã altminteri existã riscul sã se deprecieze.
Pe toatã perioada de funcţionare a Uzinei de apã grea de la Drobeta Turnu Severin, a fost produsã apa grea necesarã primei încãrcãri pentru reactoarele 1, 2, 3 şi 4 de la Cernavodã şi cea necesarã pentru completãrile anuale, pentru o duratã de viaţã a acestor reactoare, estimate la 30 de ani.
În linii mari, finanţarea activitãţii de management a apei grele presupune pe de o parte plata angajaţilor care au mai rãmas în unitate, dupã închiderea Combinatului, iar pe de altã parte plata facturilor pentru energia electricã consumatã.
Vasele în care este depozitatã aceastã apã grea au nevoie de o temperaturã corespunzãtoare, astfel încât sã nu îngheţe, caz în care produsul ar fi compromis total. Practic, stocul de apã grea se poate degrada în orice moment fãrã aceastã cãldurã, apa grea având ca particularitate faţã de apa obişnuitã îngheţul la trei grade.
Un calcul simplu aratã cã lunar la ROMAG PROD se cheltuiesc 800.000 de lei cu plata facturiilor la energia electricã şi salariile celor 94 de angajaţi care au mai rãmas pe aceastã platformã. Oprirea fabricãrii apei grele a avut loc în data de 28 august 2015, iar începând cu data de 1 octombrie 2015 a fost disponibilizat peste 80 la sutã din personalul uzinei.
Falimentul a complicat lucrurile
Lucrurile s-au complicat aici odatã cu intrarea Regiei Autonome pentru Activitãţi Nucleare în faliment, în data de 14 iunie 2016, când s-a pierdut sursa de finanţare, în momentul de faţã depozitul fiind întreţinut datoritã fondurilor obţinute de Termocentrala de la Halânga (sucursalã RAAN), prin intermediul cãreia se asigurã energia termicã pentru municipiul Drobeta Turnu Severin.
O unitate de management a apei grele
Potrivit unui memorandum din martie 2015, la Romag Prod trebuia înfiinţatã o entitate economicã, finanţatã exclusiv de la bugetul de stat, care sã asigure managementul stocului de apã grea aflat în custodia RAAN pânã la intrarea în faliment a regiei, dar acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce poate periclita în mod iremediabil calitatea apei grele.
Asta în condiţiile în care lichidatorul judiciar de la RAAN nu are resursele financiare care sã asigure finanţarea acestei activitãţi, ritmul de valorificare a activelor de pe platforma RAAN fiind unul scãzut, pânã în acest moment fiind vândutã o parte din cantitatea de fier vechi existentã aici.
Activitate fãrã precedent în Europa
Pânã când actualul Guvern va gãsi o soluţie pentru crearea acestei unitãţi de management a apei grele, specialiştii de la Drobeta Turnu Severin trebuie sã pãstreze aceastã comoarã în cele mai bune condiţii.
Neîntreţinerea corespunzãtoare a stocului de apã grea ar avea drept consecinţã deteriorarea cu 0,1% a parametrilor prevãzuţi în contractele de fabricaţie, ceea ce ar însemna pierderea calitãţii de produs de interes nuclear. În afara depozitului de la Romag Prod, nu existã niciun alt loc în ţarã care sã poatã depozita în condiţii de securitate întreaga cantitate de apã grea existentã.
