Avem acum, dupã ce tumultul alegerilor s-a încheiat şi dupã ce deja e instalat la timona guvernului Grindeanu, o hartã destul de clarã a opţiunilor de vot la nivel naţional, cu repere ce vor rãmâne în picioare vreme îndelungatã de acum înainte, şi vor conta în orice strategie politicã. “Centrul de Studii şi Cercetãri Infopolitic”, proiect iniţiat şi susţinut de Fundaţia Multimedia pentru democraţie localã, a dat publicitãţii o hartã a aşezãrii opţiunilor electorale, dupã momentul 12 decembrie, aducând în discuţie şi o serie de concluzii ce meritã privite cu atenţie.
Prima dintre acestea ar fi cã “victoria PSD este clarã, dar harta României nu este coloratã unanim în roşu”. Nu e coloratã totalmente în roşu, dar parcã nici mult nu mai avea. Oricum, fiefurile tradiţionale rãmân bine conturate: stânga dominã fãrã emoţie în Moldova şi Muntenia, iar dreapta puncteazã în Ardeal şi Bucureşti. Altã concluzie ar fi aceea cã “PSD a recuperat puternic, faţã de alegerile locale, în câteva judeţe, acolo unde mai slaba performanţã a dreptei a permis obţinerea unui scor mai clar decât la locale. Este vorba de Vâlcea, Caraş Severin, Brãila, Tulcea şi Constanţa (în Muntenia), de Botoşani şi Neamţ (în Moldova) sau de Hunedoara, Alba şi Bihor (în Ardeal). În aceste zone, în care dreapta putea obţine scoruri mai clare, PSD a mobilizat foarte bine – contribuind astfel la o diferenţã şi mai clarã la nivel naţional”. Corect. Cercetarea Infopolitic acordã plusuri USR-ului, care a obţinut scoruri bune în zonele în care dreapta politicã, în mod tradiţional, reuşea sã obţinã rezultate bune sau foarte bune. Dar creşterea USR pe aceste zone a dus inevitabil la scãderea scorurilor PNL, din pãcate pentru liberali şi, finalmente, pentru ideea de dreapta, cãci era mai raţional sã întãreşti un partid bine structurat precum PNL, decât sã arunci în arenã o mişcare precum USR, care mai are pânã ajunge, dacã va ajunge, partid, aşa cum trebuie. Acum e destul de limpede faptul cã bãtãlia electoralã, pentru dreapta, s-a dus în zona reşedinţelor de judeţ şi, mai ales, a marilor oraşe din ţarã. Acest lucru se vede clar în harta rezultatelor USR şi PNL. Mai mult, perspectiva viitoarelor alegeri, fie cã vorbim de europarlamentare, locale sau parlamentare, va urma, fatalmente, acest tipic.
Nu în ultimul rând trebuie spus şi cã faţã de alegerile locale, şi PMP şi ALDE şi-au îmbunãtãţit poziţia. Acest lucru nu le garanteazã însã nimic. Ca o concluzie finalã a cercetãrii Infopolitic, privitor la jocul stânga dreapta de la alegerile recent încheiate, “zonele de luptã rãmân aceleaşi – judeţele în care diferenţa dintre votul pentru stânga şi cel pentru dreapta nu este foarte mare. Sunt aceleaşi judeţe din ultimii ani – zone în care performanţa viitoare va defini câştigãtorul sau perdantul la nivel naţional”. Cu alte cuvinte putem vorbi de o anume stabilizare a feudelor electorale, cu centre de dinamism (marile oraşe) şi zone previzibile, pe care unii sau alţii dintre actorii politici pot conta.
Anii ce vor urma vor fi mai ales pentru dreapta o imensã provocare. PSD ştie jocul guvernãrii, şi îşi cunoaşte teritoriile şi limitele. Pentru dreapta însã, fragmentatã şi nesigurã pe sine, acest interval de patru ani trebuie cu necesitate sã fie rãgazul necesar coagulãrii, al unei solidarizãri în jurul unui lider puternic, altfel va fi doar timp pierdut. Lecţia alegerilor recente a fost o lecţie destul de durã şi dreapta e obligatã sã tragã nişte învãţãminte. Jocul stânga-dreapta nu se opreşte aici, el va continua şi meritã urmãrit cu atenţie.
