Mã fraţilor, când ţi-e lumea mai caldã, cã acuma tot a intrat şi Severinu în rându lumii, are tot severineanu cãldurã de dã pe dinafarã, nu cã în inimã nu ar fi avut, da când ţi-e lumea mai dragã, mai vine Sucã sã-ţi dea totul peste cap.
Pã cicã sã aştepta la altceva, ba de Ziua Naţionalã, ba de aprinsu luminilor, greu de mulţumit nepotu-miu. Cã cicã dacã tot sã schimbã ceva pi la primãrie, sã sã mai schimbe şi lucrurile, cã altfel nu mai ieşim din inerţie. Şi nici schimbarea nu sã cunoaşte.
Da fraţilor, fu şi Ziua Naţionalã a României şi se sãrbãtori la Severin cu oficialitãţi, cu politicieni, cu discursuri, cu depuneri de coroane, cu defilare şi tehnicã de luptã, da şi cu fasole şi cârnaţi, vin fiert şi distracţie. Şi sã înghesuirã severinenii noştri şi mulţi nici nu-i bãgarã în seamã pe politicienii care veneau în grupuri separate, mai mari sau mai mici, în funcţie de procentu’ care sperã sã-l obţinã la alegeri. Şi au stat severinenii pânã seara, sã se aprindã luminiţele, alea de pe vremea lu nea Gherghe. Şi sã aprinsãrã, aşa cã poa sã vinã şi sãrbãtorile, poa sã vinã şi zãpada.
Numai nea Gherghe nu mai venea pin Severin, iarã lumea îşi fãcea probleme. Da stai sã vezi, cã apãru, la Bucureşti, la întâlnirea lu nea Bãsescu cu presa localã. Nu sã ştie din partea cãrei prese a fost prezent domn’ Costel, da apariţia sa cu barbã a dat naştere la mai multe întrebãri, unele chiar rãutãcioase, cum ar fi cea legatã de vreun necaz dupã vizitele la Viena…
Acuma, revenit pe meleaguri natale, toatã lumea aşteaptã sã-l vadã pe moş Titel la treabã, ca sã punã în aplicare indicaţia preţioasã a lu nea Bãse: „Voi, presa localã, ar trebui sã-i cãlcaţi în picioare pe politicieni!”. Mda!
Mã nepoate, da zilele acestea, a mai interesantã ştire fu aia cu sãrbãtorirea a 10 ani de când avem salubritate modernã în Severin. Cât de modernã şi ieftinã este, lãsãm pe alţii sã aprecieze, dar nu înţelegem de ce prãznuirea s-a fãcut cu pãtura în cap şi fãrã nea Gherghe, care se ştie cã i-a adus pe austrieci aici. Sau poate cã acum sunt pe picioarele lor şi l-au dat deoparte, nu care cumva sã-i mai deranjeze pãnã îşi fac mendrele cu altu’.
Una peste alta, candidaţii la parlamentare îşi fac şi ‘mnealor loc pe sticlã, cât mai des sã poate, sã nu-i uite lumea şi sã-şi aducã aminte ce promisiuni au fãcut în campania care-i pe fârşite. Nu conteazã ce spun, numai sã aparã şi sã încerce câteva fraze. Câteodatã mai şi reuşesc, alteori mai greu, da nu sã lasã. Da-ţi-i înainte fraţilor, cã oricum cine trebuie sã iasã, iasã, vorba lu’ Sache al lu Zãpãcitu!
Mã fraţilor, duminicã mergeţi sã votaţi, da aveţi grijã ce alegeţi, cã dupã, aia culegeţi, ce aţi… ales! Mare grijã la vot! Ce o ieşi, om povesti dupã duminicã.
Aşa cã pãnã data viitoare, hai sã fţi iubiţi şi optimişti!
