Koveşi, afacerea IKEA şi poliţia Parlamentului

Autoritãţile române s-au devalorizat complet în raport cu valutele strãine, adicã nu mai dai pe ei nici doi bani! Guvernul tehnocrat de cursã scurtã nu s-a zbãtut deloc sã ştie cîte parale face pielea naţiunii române, ci pe cît o poate vinde mai departe, iar cei ce se aliazã cu duşmanii poporului sînt ticãloşi sadea! Şi cînd pe funcţie te ţin ticãloşii, vrînd-nevrînd trebuie sã dansezi cum cîntã ei. S-au vîndut toate biletele la circul Laurei Codruţa Koveşi, dar reprezentaţia se va derula tot cum şi cît vor ei. În rãzboiul acesta intern, doar corupţia aranjeazã soldaţii pe tabla de şah, însã, atît învingãtorii, cît şi învinşii sînt la fel de puşlamale. Oare cine a comandat filmuleţul omagial dedicat şefei DNA, de cine şi de ce anume se teme în continuare, în afarã de plagiatul dovedit şi ţinut sub preş deocamdatã? Acel filmuleţ penibil, unde apar nişte lãudãtori selectaţi pe sprînceanã, de la rromi pînã la aşa-zişi intelectuali, învãţaţi de regizori ce sã spunã în mesajul de susţinere a şefei DNA, a rulat la ceremonia de premiere a Laurei Codruţa Koveşi cu titlul de „Comandor al Ordinului Steaua Polarã” de cãtre regele Suediei.

Suedia, implicatã într-o mega afacere de corupţie în România

   Ce obligaţie are Suedia faţã de şefa DNA, de şi-a pus la lucru ambasada de la Bucureşti, personal pe însuşi ambasadorul Anneli Lindahl Kenny, sã realizeze filmuleţul cu laude penibile la adresa Codruţei Koveşi? Simplu! IKEA, o mare companie suedezã şi-a bãgat mîinile pînã la coate într-o mega afacere de corupţie în România, implicînd Suedia în scandal, iar DNA, cu toate cã avea informaţia pe tavã, nu s-a atins de firma suedezã IKEA! În filmul cu osanale comandate expres pentru albirea şi îmblînzirea şefei DNA, precupeaţa Mariana care vindea struguri în Obor, a ajuns vedetã şi a mãrturisit pentru EVZ cã „a venit un bãiat şi i-a întrebat pe mai mulţi dacã vor sã fie filmaţi şi sã zicã ceva. Toţi au fugit, n-au vrut. Eu i-am zis: Zi-mi ce tre’ sã zic, cã zic eu. M-a pus sã repet dupã el şi m-a filmat cu telefonul. Mi-a zis sã spun aia şi aia. Am crezut cã e caterincã! Dar m-au anunţat oamenii din piaţã cã am apãrut la televizor. Da’ eu nu ştiu cine-i femeia asta”. Cei care cunosc adevãrul despre lupta anticorupţie desfãşuratã de DNA, considerã premiile acordate Laurei Koveşi, începînd cu SUA, Franţa şi acum Suedia, drept servicii întoarse. Cea mai penibilã odã dedicatã şefei DNA vine de la impertinentului ambasador Hans Klem! Prea puţin probabil ca acesta sã nu cunoascã adevãrul cu privire la lupta anticorupţie, „abuzurile comise în numele acestei lupte, dosarele selective şi acţiunile de poliţie politicã, numãrul uriaş de achitãri încasate de procurorii DNA sau jafurile de miliarde de euro pe care parchetul Laurei Codruţa Kovesi se face cã nu le vede”. (Lumea Justiţiei)

Parlamentul vrea poliţie proprie, cu forţe terestre şi aeriene

   Tot mai mulţi români considerã cã Parlamentul României trebuie transformat în puşcãrie (dar asta, cît mai grabnic posibil, pînã nu se legifereazã Legea prostituţiei, ştiut fiind cã, în limbajul poporan, Parlamentul nostru este deja catalogat drept „casã de toleranţã politicã”), însã un proiect legislativ, fãrã precedent, iniţiat de un parlamentar PSD, prevede crearea unei forţe militare, exclusiv a Parlamentului, sub numele de Garda Naţionalã. Sã ne amintim „Cântecul soldatului” de George Coşbuc: „Sunt soldat şi cãlãreţ!/ Uite am un cal isteţ,/ Am o sabie de lemn,/ Puşcã am de dat la semn,/ Am şi coiful de hîrtie./ Ce-mi mai trebuieşte mie?” Exact o Gardã Naţionalã (tichie de mãrgãritar) pentru parlamentarii aflaţi într-un perpetuu delir, cãrora le-a intrat în oase frica de mulţime şi vor sã se ştie la adãpost. Dupã ce şi-au votat pensii speciale uriaşe, potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, proiectul de lege propune înfiinţarea „Gãrzii Naţionale a României, care va avea în componenţã forţe terestre şi aeriene. Forţele terestre vor fi alcãtuite din opt brigãzi de infanterie sau brigãzi mecanizate, o brigadã de geniu şi o brigadã de artilerie terestrã dupã standarde NATO, organizate pe cîte şase batalioane. Forţele aeriene ar urma sã fie alcãtuite din opt baze de elicoptere, dotate cu elicoptere de luptã, avioane de transport şi cu avioane de vînãtoare, organizate pe escadrile, patrule şi celule. Brigada de geniu ar urma sã fie dislocatã în municipiul Deva, iar Brigada de artilerie terestrã în municipiul Brãila. Garda Naţionalã va avea opt inspectorate regionale, în Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov, Iaşi, Focşani şi Constanţa. Personalul Gãrzii va fi constituit din personal permanent în proporţie de 35 % şi din personal voluntar în proporţie de 65 %, iar personalul permanent încadrat pe bazã de contract va proveni din cadrul militarilor trecuţi în rezervã şi în retragere, cu vârste de pânã la 65 de ani împliniţi. Voluntarii care vor face parte din Garda Naţionalã ar urma sã beneficieze de indemnizaţii şi de scutirea unor taxe şi impozite locale. Garda Naţionalã a României va funcţiona sub controlul Parlamentului, nu sub cel al Ministerului Apãrãrii Naţionale, cu care doar va colabora prin douã birouri constituite la Statul Major al Forţelor Terestre şi Statul Major al Forţelor Aeriene. Noua structurã militarã va fi condusã de un inspector şef numit de Biroul Permanent al Senatului, al cãrui preşedinte este chiar preşedintele Senatului”. La capitolul necesitatea înfiinţãrii unei asemenea (tichii de mãrgãritar – mersi, pardon, scuzaţi!) structuri militare sînt aduse tot felul de argumente trãsnite, cum ar fi nişte închipuite agresiuni asupra României şi intervenţia Forţelor Alianţei Nord-Atlantice în cadrul apãrãrii colective”. Cine are de gînd sã atace România?, cînd ea este deja sub ocupaţie americanã. Ştim bine ce efective militare şi ce maşinãrii de rãzboi au SUA pe teritoriul ţãrii, pe care şi le sporesc periodic. Odatã cu intrarea în NATO, au distrus, puţin cîte puţin, Armata României, iar acum, Parlamentul vrea un fel de poliţie proprie, pregãtitã sã anihileze furia poporului umilit şi batjocorit, cînd acesta va ieşi în stradã, o forţã militarã în slujba lor, nu a Ţãrii, care sã le apere corupţia, fundul şi clanurile. Pe lîngã Armata Naţionalã, Eugen Nicolicea, iniţiatorul legii, doreşte o altã armatã, doar în slujba Parlamentului, deci, douã structuri diferite care sã se batã cap în cap, la o adicã. Iatã cã, nimic nu mişcã în Industria Corupţiei din România fãrã ştirea şi aprobarea capilor interlopi ai politicii, adicã a înalţilor reprezentanţi ai instituţiilor statului de… drepţi!, la stînga împreeejur!

Maria Diana Popescu, Agero