Sãptãmâna trecutã, nu mai ştiu cu precizie în ce zi anume, l-am vãzut pe Victor Ponta la televizor, pe un post naţional, vorbind printre altele despre situaţia severinenilor acum, când deja e destul de frig afarã, deh, vreme de toamnã târzie. Îmi pare rãu cã nu am urmãrit de la început intenţia fostului premier pe aceastã temã, am prins doar faza în care a adus în discuţie problema termocentralei de la Halânga, aflatã şi actualmente în structura fostei Regii Autonome pentru Activitãţi Nucleare (R.A.A.N.), din pãcate.
Spunem din pãcate deoarece, odatã cu soarta ingratã a R.A.A.N., nici cea a Termocentralei nu e roz, şi, implicit, dupã cum deja se constatã, Severinul se confruntã cu problema gravã a cãldurii şi apei calde. Victor Ponta a punctat ceea ce severinenii ştiu, şi nu de ieri de azi, dar nu cred cã a avut vreo mare relevanţã pentru cei din oraşele unde nu existã astfel de probleme, mai mult, care au gaz metan şi, la o adicã, poate fi folosit foarte bine într-un sistem interior de încãlzire a unui apartament. Ce te faci însã când nu ai aşa ceva?
Auzindu-l pe Victor Ponta am tresãrit, cu emoţie, gândindu-mã la mulţi dintre prietenii mei care locuiesc la bloc, în Severin. Mi-am amintit aşa, ca prin vis – şi nu unul din cele frumoase, din pãcate - de Orşova, unde toate blocurile au prevãzute burlane, iar în apartamente sunt sobe, pe balcoane şi în boxe lemne tãiate mãrunt, pentru iarna ce vine. Am avut dintr-odatã imaginea unei Orşove extinse la nivelul Severinului, la modul deplorabil şi fãrã ieşire.
Dincolo de emoţie m-a încercat şi un fel de furie abia reţinutã cãci îmi amintesc foarte bine cum anul trecut, pe la începutul verii, am fost prezent la o şedinţã a fostului consiliu local severinean, şedinţã unde se punea problema proiectului noii termocentrale a oraşului şi a unui serviciu public special care sã administreze acest proiect vital. Discuţiile de acum un an şi mai bine din cadrul acelei şedinţe, credeţi-mã, pãreau absolute lãlâi. Degeaba unii consilieri locali, şi liberali, şi social-democraţi, în minte cã s-au agitat, reclamând lentoarea desfãşurãrii proiectului. Ameninţarea plutea în aer încã de pe atunci. Era destul de clar faptul cã nu se va putea realiza atât de repede o nouã termocentralã, degeaba fostul primar se tot afişa cu acest proiect pe la televiziuni. Nimeni nu credea cu adevãrat în ideea cã se şi poate realiza, într-un termen atât de scurt, aşa ceva. M-a intrigat încã de atunci lejeritatea cu care fostul primar a tratat chestiunea aceasta. În mod normal cred cã ar fi trebuit sã facã un imens scandal pe la guvern, pe la ministere, încã de anul trecut sau chiar de acum doi ani.
M-a intrigat şi lejeritatea, lipsa de reacţie durã a deputatului Rodin Traicu, invitat prin şedinţele consiliului local a fost sã dea nişte pãreri. Ca specialist, ca fost director al RAAN, ca fost secretar de stat, Rodin Traicu ar fi trebuit, vorba ceea, sã moarã cu guvernul de gât pentru salvarea relaţiei dintre Termocentralã şi Severin, mãcar atât. Poate cã nu s-ar fi ajuns în situaţia de acum, de crizã, extrem de stresantã pentru severineni mai ales, dar şi pentru actualul executiv al primãriei constrâns sã preia moştenirea anevoioasã a unei situaţii cât se poate de problematice. Nu vreau sã se creadã cã arunc pisica moartã a situaţiei de acum în curtea foştilor, dar, serios acum, au avut tot timpul la dispoziţie şi toate pârghiile sã rezolve, şi am senzaţia cã nu au fãcut decât sã mimeze.
