* Circul sinistru de la Orşova, pe spinarea celor câteva mii de oameni necãjiţi care au mai rãmas sã trãiascã în acest (cândva) frumos oraş, continuã, aş zice, cu neruşinare. Nu-i pace sub… smochini, ca sã parafrazãm titlul unui film clasic. Ce vor oamenii aceştia – la cei din Consiliul local mã refer – este din ce în ce mai greu de priceput. Deja se vorbeşte de un fel de binom (oh, Doamne!) Adrian Cican – Doiniţa Chircu (sau invers!) care ar fi sursa tuturor belelelor. Membrii acestui… original binom au fãcut parte, pânã acum câţiva ani, din PDL, un partid condus de preşedintele de odioasã amintire, Bãsescu Traian, care a întors România înapoi cu cel puţin douãzeci de ani. Prin urmare, obiectiv vorbind, spiritul distructiv indus de Bãsescu în mentalul membrilor PDL nu avea cum sã disparã. Totuşi, noi îi ştiam pe cei doi ca pe nişte persoane rezonabile, cu care, la rigoare, pot fi discutate cele mai serioase probleme. Un prim semn cã lucrurile ar fi putut sta aşa a fost faptul cã repectivii au considerat de cuviinţã sã pãrãseascã acel partid, Doiniţa Chircu trecând la PSD (cel puţin aşa indicã situarea dumneaei, încã din 2012, sub tutela lui Duicu, care a şi „uns-o” manager la Muzeul Regiunii Porţile de Fier, fãrã a avea vreo calificare în domeniul respectiv), iar Adrian Cican a pus, în Mehedinţi, alãturi de alţi câţiva, bazele unei filiale a noii formaţiuni politice PND. Pânã aici, totul pare a fi, cât de cât, în regulã. Numai cã, de când ambii au devenit consilieri locali la Orşova (d-na Chircu din partea PNL,o semirevenire la matcã, iar dl. Cican din partea noii formaţiuni PND), şi-au fãcut o ţintã – zic tot mai mulţi orşoveni get-beget – din Societatea Floricola, cu care municipalitatea are contracte de prestãri servicii la salubritate şi la apã-canal. Te întrebi ce ar putea d-na Doiniţa Chircu, de pildã, sã aibã cu Societatea Floricola al cãrei stãpân este Constantin Popescu, un bun prieten al protectorului domniei-sale, Adrian Duicu? Ce mizã teribilã o fi la mijloc de s-a riscat îngroparea Orşovei în gunoaie pe o perioadã nedeterminatã, doar de dragul terminãrii Floricolei? Ştie cumva dl. Duicu?
* Epicentrul scandalului, de fapt miza, se aflã în Consiliul Local Orşova, acolo unde, urmare a stãrii de incompatibilitate a douã consiliere PSD, s-a schimbat raportul de forţe, creându-se o majoritate artificialã (PNL plus PND), care continuã sã recurgã la tot felul de tertipuri penibile pentru a împiedica PSD sã ocupe cele douã locuri vacantate cu supleanţi. Desigur, doar pentru a menţine actualul status-quo, mai pe româneşte, de a-şi pãstra pâinea şi cuţitul atât de nesperat câştigate. În vremea asta, cetãţenii Orşovei, unii dintre ei participând curent la şedinţele de consiliu local, şi-au cam pierdut rãbdarea şi, la o şedinţã recentã, au recurs la fluierãturi şi huiduieli. „Andrisantul” principal – nu ştiu cât de pe drept - Doiniţa Chircu! Mã tem cã acest fost dedicat (meseriei) cadru didactic a uitat morala nuvelei „Alexandru Lãpuşneanul” de Negruzzi. Mã întreb însã de unde vine aceastã încrâncenare, din moment ce, în afara unei mutaţii pur formale (susţin cunoscãtorii), pe doamna Chircu nu o leagã de Orşova absolut nimic. Sau poate, cine ştie, sunt motive de ordin interior, pe care distinsa doamnã nu a considerat necesar pânã acum sã le facã publice. Altminteri, sã susţii în orice clipã, dupã, se pare, nemuritorul model gherghist, cã nu poţi dormi de grija „iubiţilor orşoveni”, cu care nu ai, la prima vedere cel puţin, nimic în comun, a devenit un retorism extrem de obositor, iar în plan comportamental un abuz în toatã regula. Un abuz pe care „iubiţii orşoveni”, confruntaţi permanent cu realitatea crudã a zilei, cu lipsa de efecte practice a „iubirii” aleşilor, nu mai sunt dispuşi, cum se vede, sã le suporte. Asta e!
* Fostul parlamentar din zona liberalã, Cristian Bouleanu (sau Boureanu, niciodatã nu am ştiut prea bine!), a intrat în colimatorul presei şi, de aici, în cel al opiniei publice, care-l gratuleazã cu tot felul de calificative… duioase, de la „derbedeu” şi „violent”, la „mârlan” şi „mitocan”, pentru cã a luat-o pe fiicã-sa de 15 ani, împotriva voinţei ei, cu forţa, deci, dintr-o adunãturã de narcomani şi alcoolici, imberbi sau cam aşa ceva. Imaginile cu pricina au fãcut, probabil, ocolul planetei. Câtã vreme se mai mişca, mã rog, cu ceva talent prin politicã, Bouleanul cu pricina a oferit nenumãrate mostre de mitocãnie… mârlãneascã, dacã înţelegeţi ce vreau sã spun, dar mai nimeni din presã nu se înghesuia sã-l „taxeze” corespunzãtor. Pentru cã, deh, fãcea parte din zona, nu-i aşa, frecventabilã a clasei politice. Acum, când avea oarecum îndreptãţirea, ca pãrinte, sã recurgã la anumite mijloace de constrângere (ca sã nu zic de convingere) a rebelei din propria bãtãturã, toatã lumea s-a nãpustit în capul acestui nefericit, care, dupã ce s-a procopsit cu douã neveste rele de muscã, vai de capul lui, a rãmas cu sarcina custodiei unei fete care, ajunsã, iatã, la vârsta criticã, îi face, la rândul ei, probleme serioase. Sigur, situaţia este mult mai complexã, sigur, nici noi nu agreãm violenţa în familie, dar, în toate, o mãsurã trebuie sã existe. Doar nu o sã-i luãm acum gâtul Bouleanului şi sã o martirizãm pe prima nevastã care, dupã ce i-a turnat un copil spre a i-l lãsa în grijã, a fugit cu naşul de cununie, „epicureanul” ministru Sebastian Vlãdescu, într-o scurtã escapadã eliberatoare de hormoni! Cãdem dintr-o extremã în alta, ce Dumnezeu!?
