Sucã şi şcoala lu Zbanghiu, concurenţa di la inspectoratu’ şcolar şi coroniţele politicienilor de Mehedinţi

Mã nepoate, auzi matale, mai ţii minte metoda a treia de i-o aplicam io lu nerodu de Sucã, atuncea când fãcea fro tâmpenie?! E, dacã vã aduceţi aminte, aflaţi di la mine, cã nu mai pot s-o aplic. Pa da, nu mai pot, cã cica nerodu are drepturi, nu mai poţi sã-i aplici metoda a treia aşa când vrei, nu mai trebe sã poarte uniformã la şcoalã, poate sã evalueze el profesorii şi poate sã-şi ia şi telefonu în bancã, aşa zice codu elevului, cicã.

Bun aşa, sã vezi ce învaţã şi Sucã şi al lu Zbanghiu şi toţi ceilalţi, de acu înainte, când or sã vinã cu blugii rupti, cu hainele pline de mesaje şi cu cãştile în urechi, nu care cumva sã piardã ultima piesã a lui Alex Velea.

Aia e, mã fraţilor, aşa ajunsã şcoala azi. Cã ete, pe vemea lu  tanti senatoarea Anghel, dupe cum povestea, cicã lua bãtaie di la maicã-sa, ca sã scrie corect, pãnã nu mai avea foi la caiet, aşa fãcea. Cum greşea, cum mai rãmânea fãrã o faie, pãnã ajungea la coperţi. Da, deh, se schimbã vremurile, sã mai schimbã şi oamenii, s-o mai schimba şi tanti Anghel din parlament, o mai veni şi de aştia mai cu idei bune, în sprijinu învãţãmântului. Cã altfel nu ştiu ce facem cu ai lu Zbanghiu şi compania, cã ãştia dacã dau de libertate la şcoalã sunt ca şi fugiţi de acasã.

Mã nepoate, da când te gândeşti cã începu şcoala şi fro un sfert din şcolile din Mehedinţi nu au avizele sanitare, parcã te ia aşa cu nãcaz. Mai ales când te gândeşti cã decât sã bage bani Consiliu Judeţan în casa de protocol di la Gura Vãii, ca sã sã facã acolo neşte chiolhane, mai bine sã alocau pin judeţ neşte bani sã aibã şi copiii di la şcolile respective niscaiva condiţii civilizate sã înveţe, cã ãsta-i viitoru, nu petrecerile la înãltimea dealului, ca sã sã vadã bine Dunãrea. Cã doar de aia îi zâce Centru de Afaceri Dunãrene, sanchii, pe banii judeţului cã UE s-a prins şi nu mai dã euroii aşteptaţi. Da sã pare cã altele-s prioritãţile unora.

Mã nepoate, e bãtãlie mare pe postu de inspector şcolar adjunct la Mehedinţi, de zici cã-i uns cu miere, aşa de mare e concurenţa. Nu mai puţin de şase persoane l-ar vrea, şi e numai unu şi unu, zici cã sã bat pe un loc la Medicinã şi altceva nimic. Zisã Mãrghioala lu Fleaşcã, cã dacã nu sã ocupã din prima, c-aşa i-a dat ei în bobi, sã bagã şi ea, în tura a doua, cã poate o fi cu noroc. Cã zisã cã ştie tot atâta carte, cam cât ştiu trei dintre candidaţi la un loc.

Pã da, cã dacã-i întrebi pe nea Palaşcã, pe nea Bãlu, pe nea Gherghe, pe nea Traicu şi pe toţi parlamentarii mehedinţeni ce note au avut la şcoalã, o sã sã înghesuie sã spunã cã au fost premianţi, cã au luat coroniţã şi cã ar mai vrea patru ani pin Parlament, cã dacã o sã-i aleagã mehedinţenii or sã dea ei câte o coroniţã la toatã lumea. Ei aş, de câte ori au auzit ai noştri promisiuni anii aştia, nu o sã mai creadã mare lucru pentru 11 decembrie.

Cam aşa începe şcoala pi la noi, anu ãsta. Partea frumoasã rãmâne aia, cu primii paşi în clasã, cu doamna învãţãtoare, cu buchetele de flori simple şi cu amintirile din vacanţã, ori din copilãrie, dupã caz. Asta e frumuseţea şcolii, restul e altã poveste.

Aşa cã, la şcoalã, sã fiţi deştepţi şi optimişti!