La sfârşitul saptâmânii trecute, în Mâgura Zimbrilor din Armeniş, judeţul Caraş-Severin, simbolul României, zimbrul, s-a reîntors acasã, în Munţii Ţarcului, din nord-vest-ul Carpaţilor Meridionali. Vineri 12 iunie, dupã 5 000 km de cãlãtorie, 14 zimbri au ajuns acasã în Munţii Ţarcului. Jurnalişti, elevi, organizaţii de protecţia mediului, oficialitãţi şi localnici, s-au cãlcat în picioare pe lângã gardurile ţarcului pentru a surprinde momentele în care zimbrii vor coborî din tirul cu care au fost aduşi şi vor pãşi pentru prima datã pe pãmânt românesc. Proiectul din Munţii Ţarcului face parte din programul “Rewilding Europe”, o iniţiativã europeanã a WWF care îşi propune ca un milion de hectare de teren abandonat temporar sau definitiv, ori nefolosit în prezent, sa fie redat faunei sãlbatice. Acum un an de zile, cel mai mare mamifer din Europa, zimbrul, a revenit în Carpaţii Meridionali, 17 zimbri au fost relocaţi în Munţii Ţarcului, provenind din centre de reproducere şi grãdini zoologice din toatã Europa, 14 dintre ei s-au adaptat la noul mediu şi sunt pregãtiţi pentru viaţa în libertate formând o structurã solidã de turmã socialã. Acestã a doua cireadã formatã din zimbri provenind din grãdini zoologice diferite şi centre sãlbatice din Elveţia, Germania, Belgia şi Franţa a sosit vineri în Mãgura Zimbrilor din Armeniş. Zimbrul este cel mai mare mamifer terestru din Europa şi care odinioarã era raspândit în mai toate pãdurile de pe continent din zona balcanicã, Rusia, pânã în peninsula Ibericã şi insulele britanice, iar acesta este perfect adaptat sã supravieţuiascã în zãpadã. Populaţia globalã a zimbrilor este acum declarat a fi de 5 046 (ianuarie 2014). Dintre acestea, 3403 zimbri în salbaticie si 1643 care traiesc în captivitate. În 1927, zimbrul a dispãrut din sãlbãticie, din cauza vânãtorii excesive, ramânând doar 54 exemplare în viaţã, aflate în captivitate. Cu acele exemplare au început eforturile de salvare a speciei, iar astãzi existã douã iniţiative de resãlbãticire a zimbrului în România: în Carpatii Meridionali (Munţii Ţarcului), şi Carpaţii Orientali (Parcul Naţional Vânãtori Neamţ). Pânã în 2024, Rewilding Europa şi WWF-România va continua sã elibereze zimbri în Carpaţii Meridionali pentru a construi o populaţie viabilã de cel puţin 300 de animale. Zimbrul este mai mare decât bizonul american, are un corp masiv ajungând pâna la o înalţime de 2 m şi 1000 kg. Bizonul american are picioarele mai scurte, semn de adaptare la mediul în care trãieşte, acesta petrecând mai mult timp pascând iarba şi mai puţin timp rumegând arbuşti în pãdure, de aceea e mai bine sã fii zimbru românesc decãt bizon american.
În final am a vã mai povesti ceva… de la Punctul de Informare din Armeniş pânã la Mãgura Zimbrilor sunt 20 de km, prin satul Feneş pânã la microhidrocentrala de la Râul Alb, drumul este betonat, iar de la hidrocentralã începe un drum forestier de cca 14 km jalnic, pe care îl parcurgi într-o orã cu jeep-ul. Problema este cã licitaţia de la Direcţia Silvicã Caraş-Severin (sursa de la localnici) pentru întreţinea drumului (poate şi a altor drumuri forestiere) a fost câştigatã de o firmã din Mehedinţi, care ne face de cacao şi prin Caraş… Poate ar tebui creat un cod deontologic prin care firmele ce ne fac de râs prin alte judeţe sã nu mai fie acceptate la licitaţii în judeţul lor. Ruşineee patroane, oricine ai fi!!!
SIMBOLUL ROMÂNIEI S-A REÎNTORS ACASÃ
– Posted on 19 June 2015Posted in: Arhiva


