Mafia samsarilor face legea la Branişte. Agricultorii îşi vând castraveţii cu 30 de bani kilogramul

Samsarii fac bani, ţãranii mor de foame la Branişte
Comuna mehedinţeanã Branişte este renumitã în întreaga zonã pentru vrednicia localnicilor care aprovizioneazã din solariile lor piaţa din Mehedinţi, dar şi din judeţele limitrofe. Mulţi au însã acum lacrimi în ochi şi spun cã nici mãcar investiţia de peste iarnã nu o scot.
Dupã ce au trudit toatã iarna şi primãvara în solarii pentru ca vara sã obţinã un profit, agricultorii din Branişte îşi vând acum marfa pe nimic la samsari. Cum pe pieţele agroalimentare nu au loc de bişniţari, oamenii sunt nevoiţi sã dea produsele la samsarii care le bat la poartã. Aceştia fac legea şi preţul oferit de ei este foarte mic.
“N-am plãtit folia pentru solar, am datorie, opt milioane, trebuie sã o plãtesc. Nici folia n-am scos-o. Am vândut de douã ori. O datã cu un leu şi o datã cu 30 de bani, cu 50 de bani, nu scot nici folia. Munca?! Nu mai vorbim de muncã! Plus cã trebuie sã-i mai stropeşti de un pãianjen, de o insectã” spune Ion Amegicã, un fermier din localitate.
“Nu scoatem nici investiţia, cã este râs de lume. Îi dãm cu 30, 40 de bani, îşi bat joc de noi! Tot engross-işti vin şi e bine cã mai vin şi ãştia. Dacã nu avem unde sã îi dãm! Cã dacã nu, i-am arunca la porci. Mãcar 1,5 lei dacã am primi pe ei, ar fi un preţ rezonabil. Am încercat şi la piaţã, dar toate mesele sunt închiriate şi noi ţãranii care producem nu avem unde sã vindem”, se plânge şi Nicu Bãlãşoiu.
“De multe ori i-am şi aruncat”
Nu o datã s-a întâmplat ca localnicii sã arunce castraveţii fiindcã nimeni nu se aratã interesat sã-i cumpere. “De multe ori i-am şi aruncat. Mergem aici la baltã, sã vedeţi! Sunt aruncaţi o grãmadã de castraveţi. Are lumea sacii acasã şi nimeni nu are cui sã-i vândã. Vin bişnişarii şi îi ia la preţuri de nimic. Sunt oamenii care nu au scos nici cât au bãgat în solar”, spune un alt legumicultor.
Mulţi se gândesc sã renunţe la aceastã activitate ori sã se reprofileze fiindcã în aceastã varã nu reuşesc sã recupereze nici mãcar investiţia.
“30 sau 40 de bani sunt preţuri foarte mici. Nu mai vrem sã punem din cauza asta, cã nu ne scoatem investiţia. În piaţã, ne-am duce, dar nu avem mese fiindcã sunt toate închiriate şi nu avem unde sã vindem, iar la preţurile astea, vã daţi seama cã nu ne permitem sã mai punem cã nu ne scoatem nici investiţia. Nu scoatem nici curentul pe care îl folosim sã îi udãm”, spune şi Viorica Roşca, un alt legumicultor cu state vechi din Branişte.
La piaţã se vând cu 1,5 lei
“Am castraveţi aici, aproximativ 400 de kilograme şi nu am la cine sã vând. A venit cineva asearã şi ne-a dat un preţ de mizerie: 30 de bani pe kilogram. Eu la acest preţ nu îi vând, mai bine îi arunc. Desearã, din solar mai culeg alte 300-400 de kilograme, ce fac cu ei? 30 de bani e un preţ de mizerie. Eu am bãgat 3700 de lei, când mai scot eu banii ãştia? Am încercat şi la piaţã, dar nu ai loc de bişniţari, de intermediari. Ei câştigã poate şi de zece ori mai mult ca noi şi noi muncim degeaba. De muncã zici cã uiţi, dar vrem sã scoatem şi noi un ban ca sã supravieţuim, cã din asta trãim”, se plânge un alt tânãr din Branişte.
Pe piaţa agroalimentarã din Drobeta Turnu Severin, kilogramul de castraveţi de vinde cu 1,5 lei, adicã de cinci ori mai mult decât preţul oferit de samsari fermierilor de la Branişte.
Au nevoie de organizare
Preşedintele Camerei Naţionale Agricole, Cornel Stroescu, spune cã problema s-ar rezolva prin înfiinţarea acelor camere agricole care sã preia producţia fermierilor. Nefiind organizaţi, lanţurile de magazine nu discutã cu fermierii şi preferã sã cumpere marfa din afara ţãrii.
“Cea mai mare problemã în momentul acesta, în România, este desfacerea produsului. Fermierii nefiind organizaţi, nu au cui sã vândã. Vine orice samsar şi îşi bate joc de ei. Ţinem cont, avem un preţ de 30 de bani, la castraveţi, acum, în momentul acesta. Gândiţi-vã ce investiţii au avut aceşti fermieri. Aceşti castraveţi au fost produşi în solar sau serã, deci costurile au fost enorme. Camerele Agricole trebuie fãcute, trebuie susţinute, trebuie sã facem ceva pentru fermieri. Altfel, o sã vedem aceşti fermieri care anul acesta au cultivat în România, în solarii, vor munci în Italia sau Spania, în solariile lor. Acolo unde fermieri sunt organizaţi, acolo unde Camerele Agricole vin şi preiau recolta din curte”, a declarat Cornel Stroescu.