* Dulapul sãsesc se face, în continuare, cã lucreazã. Dupã sfântul obicei împãmântenit la noi, încã din 22 decembrie 1989, de Ion Caramitru şi Mircea Dinescu. Aşa se face cã, luni, 20 aprilie, vorbitorul posesor de pietre de moarã în loc de dinţi, a convocat a treia sau a patra consultare (nu mai ţin minte) cu partidele politice de când s-a suit (e doar un fel de a spune) în scaunul de la Cotroceni. Vorba cuiva, lung prilej de vorbe şi de ipoteze şi, aş adãuga, de gâdilat sub bãrbie pe cei care, într-un fel sau altul, au contribuit la bizarul succes al lui Santa Klaus din 16 noiembrie 2014. Spunem toate astea dupã ce am vãzut ce au declarat liderii politici la ieşirea de la consultãrile cu , nu-i aşa, şeful statului. Am zis consultãri? Impresia realã este cã a fost vorba despre nişte şuete de un nivel îndoielnic, în care s-au intersectat, absolut din întâmplare, idei privind necesitatea (sau inutilitatea) modificãrii Constituţiei, votul feisbuciştilor diasporezi, arestarea parlamentarilor penali, finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale şi alte asemene nimicuri faţã de care interesul omului obişnuit se apropie de zero. Io – ha –ha-nis, însã pare sã o ţinã langa cu „schimbarea clasei politic” între douã reprize de like-uri date pe feisbuk. Şi cu toate astea, unii se screm sã facã paralelisme între recentul 16 noiembrie şi mult mai vechiul 11 februarie 1866. De fapt, o datã nu neapãrat fastã din Istoria României. Dar asta este o altã problemã. Tocmai bunã de dezbãtut de „aripa subţire” de pe Facebook.
* Pe un post de televiziune la care, cu nu foarte mult timp în urmã, se ridicau osanale greţoase lui Traian Bãsescu şi regimului sãu, s-a încercat, într-o zi de la sfârşitul sãptãmânii trecute, un soi de linşare a fostului preşedinte şi idol, chiar cu participarea „extraordinarã” a acestuia. Autorii complotului? Pãi nimeni alţii decât foştii menestreli de curte ai Bãsãului – Rareş Bogdan, Cozmin Guşã, unul Hoandrã şi nu mai ştiu cum, altul Rogozanu şi nu mai ştiu cum, în fine, numai lume bunã. Toţi ãştia sunt acum antibãsişti pe stil nou. Ce nu au luat ei în calcul a fost tocmai ceea ce tot ei lãudau cu mult foc pânã acum o jumãtate de an, anume instinctul politic al matrozului, instinct ridicat, cu tot arsenalul retoric din dotare, la rangul de „geniu politic”. Instinct care, iacã poznã, l-a ajutat pe fostul preşedinte sã evite capcana întinsã şi sã-i lase pe complotişti într-o mâzgã de penibil greu de descris. Nouã mult ne place cãnd bãsãnãii foşti şi actuali intrã unii la alţii cu crampoanele înainte. Mult, mult de tot ne place. La fel de mult ne place şi afirmaţia de pe Facebook a marinerului cum cã, ajuns acasã, în miez de noapte, i-ar fi cerut soţiei sã-i aducã toate lãmâile din frigider, de atâta scârbã faţã de Rareş Bogdan! I-auzi! Doar lãmâile? Apa platã, nu? Dar, Doamne iartã-ne, ce cãuta doamna Maria la Scroviştea în creierii nopţii? Aoleu, nu cumva?!…
* Curajoasa şi talentata jurnalistã Corina Macavei readuce, pe Adevãrul.ro, în actualitate problema banilor publici cheltuiţi de edilul-şef al Severinului, Gherghe Constantin, pe arbori ornamentali aduşi de peste mãri şi ţãri sã împodobeascã strãvechea Drobetã, dupã ce …strãvechii tei ai urbei fuseserã raşi de pe faţa pãmântului de acelaşi mieros edil-şef. Noi ne-am opus, la vremea respectivã, cu toatã vehemenţa de care am fost în stare, asasinãrii teilor Severinului. Din pãcate, reacţia populaţiei oraşului, îndeosebi a populaţiei vârstnice, cea mai legatã afectiv de frumoşii tei, a fost, atunci, paradoxalã: s-a prosternat la picioarele Irefutabilului, cu înţelesul cã aşa un primar gospodar şi înzestrat cu un asemenea simţ al frumosului nu s-a mai vãzut şi nici nu se va mai vedea pe aceste meleaguri.
* Boon, şi noi ce puteam sã mai zicem? Ne puteam pune cu lumea, cu majoritatea, de?! Nu puteam, aşa cã am lãsat subiectul în adormire. Eventual, în seama restului presei locale, în speranţa cã mãcar ea se va trezi din adormire. Sau, dupã caz, din aservire. Anii au trecut. Mulţi dintre arţarii globulari sau platanii aduşi de Indestructibilul edil şef din Italia s-au uscat şi a trebuit sã fie înlocuiţi cu alţii. Sigur, pe alţi bani. Alţi bani, altã distracţie! Avea, probabil, balta peşte. Un recent raport al Curţii de Conturi, la care face trimitere şi Corina Macavei, în articolul sãu din Adevãrul, scoate la luminã toate şmecheriile legate de aceastã afacere. Din pãcate, dezvãluirile din raportul Curţii de Conturi, neurmate de nişte mãsuri precise şi drastice luate cu cei vinovaţi, vor rãmâne literã moartã. Aşa cum au rãmas şi cele spuse într-un alt raport al aceleiaşi Curţi de Conturi, din 2011…
* …Iar Incomparabilul îşi va continua netulburat seria de scheciuri civico – politico – lacrimogene cu vreo camerã prizãritã de televiziune dupã dumnealui. Cãci la asta se pricepe doar cel mai bine. Cu vreo sãptãmânã în urmã, Excepţionalitatea – Sa îşi manifesta severa indignare cã nişte hãndrãlãi rãmaşi anonimi rupseserã un arbore (gest absolut condamnabil, evident!) de pe Strada Mare. Desigur, cu camera de luat vederi şi cu reprezentanţii de rigoare ai opiniunii publice dupã el. Ei bine, în aceastã situaţie, îl somãm pe inestimabil sã repete aceastã scenetã a indignãrii civice pentru fiecare din cele câteva sute, poate mii, de arbori decorativi uscaţi în anii din urmã! Aşa ni se pare drept. Audienţã garantatã!
* Mizerabile şi degradante eforturile unor televiziuni de relevanţã naţionalã de a „repera” imaginea Zãvorancei dupã comportamentul abject, sinistru oferit la moartea celei care i-a dat viaţã. Hai sictir, bãi, ahtiaţilor dupã rating şi bani murdari!
Noaptea la Scroviştea, Maria cu lãmâia
– Posted on 23 April 2015Posted in: Arhiva


