La Kovesi, „în faţa organului”

* Pe mãsurã ce trece timpul, îmi întãresc convingerea cã toatã aceastã „campanie anticorupţie” a DNA, promovatã de canalele media cu toate „motoarele” în plin nu este decât o sinistrã comedie, menitã a-l hrãni, pe veşnic înfometatul român, cu iluzia cã în ţara asta dreptatea nu a murit, cã existã voinţã politicã şi instituţii ale statului de drept abilitate sã cureţe locul de infractori, de delapidatori, de mitangii, în fine, de corupţi, astfel încât viaţa lui sã poatã decurge în limitele decenţei, pe cât posibil în afara privaţiunilor de tot felul. Cavalcada de ştiri, transmisii în direct, reportaje, cu politicieni de top ridicaţi de la casele lor şi duşi, cu cãtuşe la mâini, la închisoare, apoi readuşi, dupã doar câteva zile la domiciliu, într-un soi de carantinã, numitã penibil „arest la domiciliu”, unde pot fi vizitaţi, practic, de oricine, cu eforturile, demne de o cauzã mai nobilã, de a impune şi a legaliza, practic, turnãtoria ordinarã în practica judiciarã curentã, în schimbul unor varii compensaţii (reduceri de pedeapsã, sume de bani ş.a.m.d.) i-au zãpãcit de cap atât de tare pe români, încât mulţi dintre ei nu mai pot distinge clar între vinovãţie şi nevinovãţie, între adevãr şi minciunã, între bine şi rãu. Confuzia aceasta absolutã din minţile oamenilor este, cred, scopul nemãrturisit al acestor reprezentaţii cu iz justiţiar. Pentru cã, altminteri, rezultate concrete ale acestei zgomotoase campanii mediatice nu se prea vãd. De pildã, nişte verdicte definitive în mãcar câteva dintre cele mai mediatizate dosare. Sau nişte sume semnificative recuperate de la hoţi şi intrate în bugetul de stat. Pânã când astfel de semne nu vor apãrea, noi vom privi cu mari rezerve elanurile justiţiare demonstrative de pe micul (şi diversionistul!) ecran.
* Din toate aceste motive şi din altele o mie, recenta şedinţã de bilanţ de la Direcţia Naţionalã Anticorupţie (o simplã secţie a Parchetului General!) mi-a provocat o senzaţie pe cât de neplãcutã, pe atât de complexã, încât nici acum nu reuşesc sã-mi dau seama câtã enervare şi câtã scârbã intrã în alcãtuirea ei „chimicã”. Sã vinã la acel bilanţ toatã „floarea” politichiei româneşti, în frunte cu preşedintele Iohannis şi cu premierul Ponta, doar pentru a face frumos, bãtând din palme şi zâmbind slugarnic, în faţa madamei Kovesi şi a mãreţelor realizãri ale DNA, trebuie sã recunoaşteţi, stimaţi cititori, cã e o trebuşoarã care te pune pe gânduri. Sau care îţi ridicã mãcar douã-trei întrebãri. De pildã, cine era la raport, Kovesi sau Iohannis şi Ponta? Cine se prezenta, deci, „în faţa organului”? Apoi, de unde provenea entuziasmul cu care liderii politici aplaudau creşterea numãrului de condamnaţi anunţatã de duduia Kovesi sau cum se explicã zâmbetele onctuoase care le schimonoseau feţele aceloraşi politicieni în momentul când aceeaşi madamã Kovessi îşi lua angajamentul solemn de a trimite la ţuhaus un numãr sporit de politicieni români de primã linie? Ar mai fi nişte întrebãri, dar, sporindu-le numãrul, mã tem cã ar deveni retorice, deci oarecum superficiale, inutile. Oricum, sentimentul cã nu Preşedinţia şi Guvernul conduc, azi, România nu ne pãrãseşte. Şi nu ştim dacã este cel mai tonic, mai dãtãtor de speranţe sentiment.
* Prin Consiliul Local Drobeta Turnu Severin, se întâmplã nişte lucruri ce par a ţine de zona sumraka (sau crepuscularã, dacã nu aţi urmãrit celebrul serial la televiziunile sârbeşti prin anii ‘80). În sensul în care consilierii (mã rog!) independenţi sunt percepuţi de tot mai ciudatul primar al Severinului ca fiind membri ai… UNPR. Lucru pe care cel ce a pus pe picioare organizaţia UNPR Mehedinţi şi care deţine situaţia realã a adeziunilor, tânãrul consilier judeţean Alin Nicolicea, nu îl confirmã. Bãnuim cã irefutabilul primar al Severinului şi-a dorit funcţia de preşedinte al UNPR Mehedinţi nu doar pentru a spori efectivele amintitului partid exact cu numãrul de consilieri de care ar avea nevoie pentru a-şi promova proiectele în Consiliul Municipal, acolo unde i-au cam fost frânte elanurile la împãrţirea bugetului pe 2015. Doar bãnuim. Dar nu ne facem griji, raportate la excepţionalul potenţial al mult iubitului primar, toate aspectele evocate aici trec, lejer, la probleme, pardon de exspresie, minore. Deocamdatã, dumnealui a ales ca procedeu reactiv lãcrãmaţia la Dragnea. Bunã şi asta, date fiind antecedentele teleormãneanului şi implicarea lui în descâlcirea iţelor politice mehedinţene. De fapt, în mai straşnica lor încâlcire.
* Repartizarea bugetului pe 2015 în municipiul Drobeta Turnu Severin pare sã dea, în sfârşit, satisfacţie locuitorilor din cartierele mãrginaşe (Schela Cladovei, Gura Vãii etc.), prin reabilitarea şi asfaltarea unor artere de circulaţie aflate, de ani de zile, în paraginã. Stagiunea de scenete din jurul sensurilor giratorii şi ale pãrculeţelor dintre blocuri va fi, se pare, singura zonã de… activitate socialã ce va avea de suferit ca urmare a deciziei consilierilor locali. În rest, nu putem decât spera ca banii alocaţi pentru modernizarea zonelor periferice ale Severinului sã-şi dovedeascã utilitatea şi sã fie îndestulãtori. Dar dacã, în urma recentei „lãcrãmaţii”, vine Dragnea sã punã ordine?