Epoca DNA

Într-un context politic cât se poate de scandalos, de la declaraţiile lui Traian Bãsescu la condamnarea Monicãi Iacob Ritzi, chestiunea modificãrii unor parametrii legislativi pentru alegerile de anul viitor a trecut aproape neobservatã. Se discutã de ceva vreme despre aceste modificãri, şi ar trebui sã fim atenţi la ce urmeazã sã se petreacã din acest punct de vedere.
Deci, ca sã trecem la subiect, iatã cã membrii Comisiei de Cod Electoral s-au reunit pentru a stabili principiile de dezbatere asupra legii partidelor politice şi asupra legii privind finanţarea activitãţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Ocazie cu care au decis ca preşedinţii de consilii judeţene sã fie aleşi pe liste, indirect, de cãtre consilierii judeţeni. Astfel cã, unul din consilierii judeţeni aleşi va fi desemnat, în urma unui vot în interiorul consiliului judeţean, drept preşedinte al Consiliului Judeţean. Pânã mai ieri, dupã cum ştim, preşedintele acestui organism era ales în mod direct de cãtre cetãţeni. E acelaşi principiu ca în cazul alegerilor viceprimarilor, când votul consilierilor locali decide totul. În chestiunea aceasta a alegerii indirecte a preşedintelui de Consiliu judeţean nu toţi pot fi de acord, normal. Unii chiar s-au exprimat în termeni destul de duri vizavi de aceastã idee, Marian Oprişan de exemplu. În mod cert va fi o simplificare a votului, şi un transfer masiv de responsabilitate în seama consilierilor judeţeni. Oricum preşedintele Consiliului judeţean era prins în jocurile de putere din cadrul Consiliului, şi ni se pare un lucru firesc sã fie ales prin vot indirect, dar ca expresie directã a raporturilor de putere din cadrul Consiliului judeţean. Miza se va transfera deasemeni pe partidele politice, pe grupurile de consilieri. Cu alte cuvinte vom asista la un joc intern, tensionat, desigur, şi mai cu seamã unul destul de instabil cãci odatã cu destabilizarea unui raport de forţe politice însãşi poziţia preşedintelui devine friabilã. Desigur, cetãţenii nu sunt foarte pasionaţi de aceste aspecte. Pe cei mai mulţi nici nu-i intereseazã foarte mult ce raporturi de forţe sunt în cadrul unui consiliu judeţean şi nici chiar cine e preşedintele unui asemenea organism. Relaţia lor, a cetãţenilor, e mai directã cu reprezentanţii comunitãţii din care fac parte, consilieri locali şi primar. Problemele lor îşi gãsesc sau nu un rãspuns în aceastã ecuaţie directã, pânã la nivelul consiliului judeţean lucrurile par mai abstracte şi mai îndepãrtate. În realitate însã pe fiecare ar trebui sã ne intereseze, mãcar într-o mãsurã rezonabilã, cine şi cum va ajunge consilier judeţean şi preşedinte de consiliu judeţean, cãci multe decizii importante pentru comunitãţile locale depind de aceşti reprezentanţi.
Ideea unei reformulãri a cadrului legislativ privind alegerile şi existenţa partidelor politice e o necesitate, şi doar rigiditatea indiscutabilã a legislativului a tot tergiversat lucrurile. Ne dorim mai multã transparenţã şi un vot care chiar sã conteze. Aşa cum ne dorim o clasã politicã reformatã şi mai luminatã. Din pãcate în ultimele luni am asistat la cu totul altceva, opus chiar aşteptãrilor noastre, şi anume acelaşi vechi politicianism leşinat şi suspect, la figuri politice a cãror credibilitate a eşuat de multã vreme.
Cu siguranţã apropierea alegerilor din 2016 va grãbi chestiunile ce ţin de cadrul normativ, dar nu ne îndoim de faptul cã va tensiona şi mai abitir o scenã politicã deja inflamatã, în care miza principalã a politicienilor pare mai degrabã aceea de a scãpa într-un fel sau altul de DNA. Este epoca DNA, indiscutabil. Şi nimic nu ne face sã credem cã ea va apune în curând, cãci rãul în societatea noastrã e foarte vechi şi foarte adânc, din pãcate.