Eveniment cultural – religios în parohia mehedinţeanã Rudina

Anul acesta s-a împlinit un veac de la zidirea bisericii parohiei Rudina, instituţie ecleziasticã fundamentalã care şi-a pus amprenta asupra dezvoltãrii culturale a zonei. Centenarul bisericii parohiale a fost marcat duminicã, 7 decembrie, prin deosebite manifestãri religioase, culturale şi artistice.
În mijlocul credincioşilor din satul Rudina a poposit, pe 7 decembrie, în ziua prãznuirii Sf. Mc. Filofteia, ierarhul mehedinţenilor, Preasfinţitul Pãrinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei. Preasfinţia Sa a sãvârşit jertfa euharisticã, având alãturi un sobor de preoţi şi diaconi.
Dupã Sfânta Liturghie, cei prezenţi au asistat la lansarea monografiei satului Rudina, lucrare realizatã de prof. dr. Tudor Rãoi, directorul Filialei Judeţene Mehedinţi a Arhivelor Naţionale, un distins om de culturã severinean.
Autorul volumului ne-a destãinuit cum s-a nãscut aceastã operã identitarã a satului mehedinţean amintit:
“Este o lucrare iniţiatã de unul dintre fiii de vazã ai satului Rudina, domnul Constantin Cerbulescu, cel care desfãşoarã aici o adevãratã operã socialã, chiar edilitarã şi culturalã, ca sã nu mai spun de dimensiunea ei religioasã, bisericeascã. Domnia sa mi-a propus în urmã cu câteva luni sã realizez monografia satului Rudina. Dupã ce am fãcut o scurtã perieghezã în fondurile arhivistice care se gãsesc la noi în legãturã cu aceastã localitate, am ajuns la concluzia cã se poate face acest demers. Dupã cercetarea respectivã, am realizat aceastã schiţã monograficã, cum o numesc eu, pentru cã oricând o monografie poate sã fie îmbunãtãţitã şi completatã. Este vorba de o lucrare în format A5, cu un numãr de 170 de pagini, la care se adaugã ilustraţii, care trateazã nu numai istoria satului Rudina, ci şi pe cea a celorlalte sate componente ale comunei care a funcţionat de la 1864 şi pânã în 1968 în diverse alcãtuiri. Am identificat documentele în fondurile noastre, documente inedite, dar şi documente publicate, şi am stabilit cã cea mai veche atestare a Rudinei dateazã din anul 1610. Este vorba de un document de la Radu Şerban, care vorbeşte despre mãnãstirea Rudina şi, de asemenea, un document de la 1483, care atestã un cãtun al Rudinei, Bereşti, care a fost multã vreme sat de sine stãtãtor în zona respectivã. În lucrare am urmãrit şi instituţiile fundamentale ale celor douã localitãţi, biserica şi şcoala. Şcolile din Rudina şi din unele sate componente sunt atestate în prima generaţie de şcoli din Ţara Româneascã, la 1838. Am continuat cu aceastã evoluţie cronologicã pânã în anul 1968, când Rudina a fost încorporatã comunei Bala.”
În încheierea evenimentului aniversar, corul Kinonia al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, condus de arhid. dr. Adrian Cristian Maziliţa, a susţinut un concert de colinde. Repertoriul formaţiei corale severinene a cuprins cele mai frumoase colinde bizantine, colinde armonizate, cântece de stea din Mehedinţi şi colinde tradiţionale din Ardeal, acompaniate instrumental.