Tupeul ordinar ca marcã de familie politicã

* În timp ce Bãsescu Traian se angaja într-un fel de replicã la „tura beţivului”, fiind prezent – pentru ultima datã, vã daţi seama?! – la şedinţele de bilanţ ale organismelor care, nu-i aşa, l-au… servit cum se cuvine şi din toate punctele de vedere vreme de zece ani (SRI, SIE, MapN, MAI, MAE, BAU, MAU, UITE, NUE…), fiicã-sa cea micã, purtãtoare de nume luat de pe tãbliţele de înmatriculare auto, de creier cât nuca fãrã miez şi de botox injectat în toate cele ce mâine vor râde la soare, fãcea primii paşi ca „politician adevãrat”. (Aprecierea aparţine extrem de intuitivului sãu pãrinte, care era aproape sã cadã-n nas pe scara unui avion, „aflând” cã Gogoşica lui luase istorica hotãrâre de a renunţa sã mai candideze la europarlamentare, intrând, în schimb, în partidul tocmai de el nãşit şi ale cãrui iniţiale rimeazã atât de duios cu TÂMP!).
* Ei, dragii moşului, care credeţi cã au fost primii paşi fãcuţi în „politica adevãratã” de nevasta lui Sida? Pãi, care sã fie, vreo douã-trei scatoalce acolo, bine simţite, aplicate „nevestelor disperate” (Daciana Sârbu-Ponta, Adina Vãlean-Antonescu…) şi pensionarilor perseverenţi (Theodor Stolojan), aflaţi cu toţii în cãutare febrilã de „locuri cãlduţe” prin Parlamentul European. „Locuri” a cãror cãldurã madame Botox a simţit-o, cu mult folos, vreme de cinci ani. Întrebare legitimã: de ce aceastã duduie a renunţat sã mai candideze la Parlamentul European, mai ales cã „strânsese” necesara sutã de mii de semnãturi? Rãspunsul e oarecum la mintea cocoşului: nimeni nu s-a mai arãtat dispus sã-şi punã pielea la saramurã şi sã alerge prin coclaurii patriei în cãutare de voturi. Culmea e cã Bãseasca şi-a anunţat intrarea în PMP cu aerul cã le face ãlora un hatâr, o înaltã favoare. Tupeul ãsta ordinar este, pare-se, o marcã de familie. În realitate, „mişcãtorii populãroşi” , aflaţi la început de drum în politichia româneascã, numai de efigia pãguboasã a odraslei lui Bãsescu aplicatã pe firma partidului lor nu ar avea nevoie. Normal, cât de excentric trebuie sã fii ca sã pui ştampila VOTAT pe o listã care începe cu EBA? A fost, însã, nevoie de un fel de dans pe sârmã şi de paranghelia aceea de conferinţã de presã cu EBA şi Udrea, ca sã fie protejat şi orgoliul Bãsescului. Vai de mama noastrã!
*De câteva zile, judeţul Mehedinţi are un nou subprefect, în persoana fostului antrenor de înot, reciclat, cu rezultate deocamdatã incerte, pe la Oficiul pentru Protecţia Consumatorului, Felix Manta. Fostul subprefect, O. (oo!!) Tuţu, şi dumnealui fiind eroul unei spectaculoase ascensiuni… profesionale, urmeazã a-şi împlini destinul de ÎFP (Înalt Funcţionar Public, dar ce-aţi crezul?!) undeva, prin mai înalte (şi, tocmai de aceea, mai ascunse) sfere ale administraţiei de stat. Un schimb pilduitor de ştafetã – trebuie sã recunoaşteţi! – între doi… superautentici profesionişti. Un schimb asemãnãtor se anunţã şi la Inspectoratul Şcolar Judeţean, între M. Şuţã şi M. Pintea Enea, iniţiala M. fiind, evident, elementul de continuitate, precum profesionalismul în cazul Tuţu – Manta. Ce poate fi mai frumos, mai dãtãtor de speranţe?
* La sfârşitul sãptãmânii trecute, prin Mehedinţi, şi-a fãcut apariţia o micã delegaţie de la conducerea PNL, condusã de un cetãţean, Petrache şi nu mai ştiu cum, despre existenţa cãruia aflasem câte ceva prin intermediul televiziunilor de ştiri. Numitul Petrache, din câte au relatat posturile TV locale, pãrea realmente complexat, ba chiar speriat de autoritatea pe care ar avea-o în Mehedinţi Adrian Duicu, pe care l-a numit „animal politic”. „Animal politic” nu este, nici pe departe, o insultã, cum s-ar putea crede, ci, mai curând, un compliment. Altceva nu am înţeles: maestrul Petrache a venit sã depunã arsenalul liberal în faţa „balaurului” pesedist local, semn al conştientizãrii lipsei de şanse, sau sã negocieze în secret cu acesta un anumit scor pentru formaţiunea sa în Mehedinţi? Altminteri, ce noimã ar fi avut spumoasa confrerie liberalo-pesedistã, vizibilã prin cafenelele din centrul Severinului, imediat dupã reuniunea politicã de la sediul PNL? Întrebãm şi noi, nu umblãm la borcanul cu miere…
*Profesorul şi scriitorul severinean (vorba vine, omul e originar din Olt, ca şi… Mandea) Constantin Stana a debutat editorial cu douã plachete, „Returnalii” (eseuri) şi „Solilocvii” (aforisme), ambele apãrute la Editura „Ştef” şi lansate, joia trecutã, într-un cadru… stimulant şi în prezenţa a numeroşi prieteni ai autorului. Despre conţinutul acestor opuscule se pot spune multe şi cu folos. Ne limitãm, deocamdatã, sã citãm câteva panseuri (aforisme), la care subscriem: „Mai bine singur decât în turme imense de idioţi şi de imberbi!”; „Prostul nu are emoţii. El are fricã!”; „Zâmbetul unei femei deştepte este mai valoros decât teza de doctorat a unei tute!”; „Atacul asupra unui popor începe cu atacul asupra limbii, culturii şi istoriei sale.” La mai mare, la mai multe şi LA MULTI ANI, prietene Costicã!