Medici nu pot lucra în condiţii de stres excesiv

Colegiul Medicilor din Drobeta Turnu Severin a organizat o conferinţã ede presã, cu douã probleme: una legatã de greva de avertisment, iar a doua este legatã de problemele locale pe care le are cu Spitalul Judeţean şi în general cu sectorul sanitar.
Dacã în privinţa grevei doamna doctor Claudia Jianu a specificat faptul cã „noi, cei din Mehedinţi am fost solidari faţã de colegii noştri, şi n-am putut desfãşura acţiuni decât prin purtarea unei banderole întrucât prin contrractul colectiv de muncã nu avem posibilitatea deschiderii unui conflict de muncã cu autoritãţile”, domnul doctor Cristian Jianu, preşedintele Colegiului Medicilor Mehedinţi, a dorit sã dezvolte cel de-al doilea subiect al conferinţei: „Vrem sã ne exprimãm profunda noastrã nemulţumire faţã de modul în care se desfãşoarã managementul Spitalului Judeţean de Urgenţã, şi aş vrea sã menţionez cã relaţiile cu Consiliul Judeţean sunt cordiale, bazate pe transparenţã operaţionalã. Lucru pe care meritã sã-l subliniem, mai ales cã dânşii au dorit sã-i lase pe doctori sã-şi rezolve problemele singuri, foarte lãudabil din partea dânşilor, pentru cã reprezentanţii Consiliului Judeţean în Consiliul de Administraţie au fost proactivi, participativi la problemele noastre, dar au apãrut nişte lucruri care probabil sunt cauzate de actualul manager al Spitalului Judeţean. În ultima perioadã Spitalul Judeţean de Urgenţã s-a transformat într-o închisoare, parcã ai impresia cã suntem bolnavi psihici, se cer buletine, se cer bilete de trimitere, pacienţii nu mai au acces în mod liber în spital, dacã ar fi fost spital de psihiatrie înţeleg cã nu poţi sã intri toatã ziua într-un spital de nebuni. Dar aici e vorba de un Spital de urgenţã care trateazã persoane nepsihiatrice. Tratând persoane nepsihiatrice cred cã demnitatea omului trebuie cât de cât menajatã, ba mai mult, personalul este supus la tot felul de abuzuri, de genul controlatul în poşetã la intrarea în servici, la ieşirea din servici, acum trei zile s-a mers pânã acolo încât a început un control puternic la portbagaje. În urma acestui control doctorul Emil Traşcã, decanul de vârstã al corpului medical, a fost hãrţuit de un gardian, obligat sã-şi desfacã portbagajul, dânsul i-a dat cheia, a protestat în final, în urma acelor altercaţii cu gardianul respectiv, doctorul Traşcã a luat o decizie personalã şi a înaintat o hârtie cãtre comitetul director al Spitalului de urgenţã prin care anunţã cã renunţã la funcţia de preşedinte al Comisiei de Eticã. Eu cred cã aceastã Comisie de Eticã regleazã raportul dintre medici şi medici, medici şi asistente, medici şi pacienţi. O astfel de persoanã dacã facem un astfel de gest Colegiul automat se autosesizeazã, şi noi ne-am autosesizat deoarece ne dãm seama cã nu mai putem continua cu un spital care este condus gen puşcãrie, sau penitenciar, nu mai putem continua cu un spital în care se dau aproape 700 milioane de lei pe lunã pentru aceşti gardieni care nu înţeleg, pânã la urmã ne pãzesc pe noi de noi, nu-mi dau seama ce pãzesc aceşti gardieni, s-au cheltuit sute de milioane, vor sã cheltuiascã aproape 700 de milioane pe camere video, dar, în situaţia în care ne vãitãm cã e subfinanţat Spitalul, aceste cheltuieli sunt cheltuieli perverse. De asemenea, în situaţia în care noi nu avem bani sã ne modernizãm, sã vii sã pui presiune pe personal, sã-i întãrâţi pe oameni cu astfel de controale, probabil din dorinţa a de dovedi cã o anumitã persoanã e foarte tare, foarte pe cai albi, şi ştie sã conducã cum trebuie aceastã unitate. Trebuie sã amintim tuturor amatorilor cã nici în perioada comunsitã personalul din sectorul sanitar nu era tratat în modul acesta. Noi ne-am tot vãitat de comunişti, comuniştii au vrut sã ne punã “ordine” în viaţa noastrã şi au renunţat la idee, şi-au dat seama cã aceasta este o profesie care cere multã pregãtire, mult devotament. Noi nu putem fi luaţi la grãmadã, un doctor bun se formeazã în 10-15 ani, doctorii au nevoie de confort psihic, doctorii n-au nevoie de stres ca sã trateze pacienţii. Avem nevoie de stres în trupele speciale, în alte zone de activitate unde se testeazã anduranţa psihicã. Este momentul sã se ia o mãsurã şi persoanele responsabile sã-şi dea seama cã lucrurile se întind nepermis de mult. Atunci când conduci un spital şi când vrei sã faci tot felul de schimbãri care implicã viitorul oamenilor pe termen lung nu poţi sã vii cu tot felul de mãsuri ca sã-i stresezi suplimentar pe oameni, cu lucruri care n-au nici o valoare, nici o prioritate. Pe noi nu ne intereseazã cine intrã şi cine iese din spital, pe noi ne intereseazã sã ne putem face liniştit profesia de medic, asistentã, infirmierã, brancardier. Nu mai spun cã subfinanţarea aceasta cronicã a fost creatã şi de faptul cã atunci când s-a semnat de cãtre actualul manager contractul cu Casa de Asigurãri care sigur cã a venit la o valoare mai micã, a semnat ca primarul, nu s-a uitat absolut deloc cã-s bani mai puţini şi a zis cã eu mã-ncadrez în banii ãia. Pãi, pentru Dumnezeu, dacã te încadrezi în banii ãia, atunci nu mai veni sã-mi aduci gardieni, nu mai veni sã-mi aduci tot felul de plãţi, avem de pildã SANOMED-ul, Consiliul Judeţean a acceptat sã termine cu acea firmã de management care, pe termen lung a produs mari daune financiare Spitalului. Dar a rãmas un apendice al acestei firme, laboratorul SANOMED, la care merg 4 miliarde de lei pe lunã pentru nişte analize care de multe ori nu sunt analize dupã care doctorii sã se poatã lua, creeazã probleme doctorilor când punem un diagnostic dar şi Spitalului, de naturã financiarã. Nu vreau sã creez impresia cã avem ceva cu actualul manager al Spitalului ca persoanã, doamna doctor Borugã este o doctoriţã distinsã, simpaticã, cu care noi nu avem nimic ca persoanã fizicã, dar în materie de conducere are nişte probleme. Şi ele sunt legate de faptul cã în permanent se leagã de lucruri care nu au o prioritate absolutã în procesul medical. Ce mai aşteptãm? Sã plecãm cu toţii de aici? Poate cineva se aşteaptã sã plecãm, la pensie, cã s-a terminat şi cu noi, şi sã ne vedem de treabã. Când unul ca doctorul Traşcã pleacã, atunci spitalul începe sã aibã probleme şi de tratament şi de diagnostic. Ne chinuim sã tratãm pacienţii, în concluzie locuitorii acestui oraş nu trebuie pedepsiţi cã s-au nãscut aici. Aici oamenii trebuie sã vinã cu încredere şi sã fie trataţi bine, sã vinã cu destindere, nu putem sã lucrãm în condiţii de stres excesiv”, declara dr. Cristian Jianu.
„Ca sã rezum mai pe scurt, dupã plecarea firmei Tetraedru n-a rãmas numai un singur apendic, au rãmas doi. Cã mai este şi doamna manager Doina Borugã care a condus şi din partea firmei Tetraedru, a condus acest spital circa un an de zile. Eu vreau sã pun o singurã problemã, problema financiarã a spitalului, şi anume faptul cã spitalul este în pragul colapsului. Dupã cum ştiţi, la începutul lunii ministrul Sãnãtãţii a demis patru directori de spitale pe baza legii, pentru datorii accumulate. Pe baza acestei legi rugãm atât ministerul cât şi administraţia publicã localã sã vinã la spital şi sã constate cã arieratele noastre sunt neplãtite de 7 luni şi sã ia mãsurile prevãzute de ordinul ministrului Sãnãtãţii“, declara şi dr. Radu Iman.