“Deşteaptã-te române!”

29 iulie este Ziua Imnului Naţional al României, “Deşteaptã-te române!”, prilej cu care în Piaţa Drapelului (n.r.- esplanada  Palatului Administrativ) din municipiu a avut loc, luni dimineaţa, un ceremonialul militar.

Dupã primirea oficialitãţilor şi prezentarea onorului de cãtre Garda de onoare, activitãţile au continuat cu un moment de rugã şi închinare oficiat de cãtre preotul  Viorel Vlãducu.

Alocuţiunea privind semnificaţia evenimentului a fost rostitã de cãtre Prefectul de Mehedinţi, Nicolae Drãghia, (n.a. – o alocuţiune aplaudatã de cei prezenţi, sâc !), intonarea Imnului Naţional al României, dupã care a urmat parada militarã constituitã din efective ale structurilor din Garnizoana Drobeta Turnu Severin (Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Mehedinţi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţã “Drobeta’’ şi Direcţia de Poliţie Localã Drobeta Turnu Severin).

Scurt istoric al Imnului Naţional  “Deşteaptã-te române!”

În anul 1848, în parcul Zãvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, dupã ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oarã imnul Revoluţiei paşoptiste “Deşteaptã-te, române”, devenit dupã Revoluţia anticomunistã din 1989 Imnul Naţional al României. La originea Imnului Naţional al României se aflã poemul patriotic “Un rãsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numãrul iunie – iulie 1848 al suplimentului “Foaie pentru minte, inimã şi literaturã”, pe o melodie culeasã de Anton Pann.  Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largã circulaţie în epocã şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul.

O versiune spune cã însuşi  Andrei Mureşanu este autorul melodiei, iar alta susţine cã de fapt era o melodie cântatã pe un text religios, ce purta numele “Din sânul maicii mele”.

Începând din 1848, “Deşteaptã-te române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Rãzboiul de Independenţã (1877 – 1878), Primul şi Al Doilea Rãzboi Mondial. Mai ales în timpul crizei dupã lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alãturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan de toţi şi emis pe toate staţiile radio. În ziua revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început sã cânte aceastã melodie, deşi mulţi dintre ei nu mai ştiau versurile. Cu toate acestea melodia a continuat  fãrã întrerupere.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a auzit pe strãzi, unind uriaşele mase de oameni.