Aflat la cea de-a patra ediţie a Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, de la Donji Milanovac – Serbia, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David se aratã optimist, într-un interviu, cu privire la respectarea drepturilor minoritãţii româneşti din Serbia şi şansele unui parcurs european comun al României şi Serbiei.
Reporter: Consideraţi cã înfiinţarea unui post de ministru delegat pentru românii de pretutindeni este un pas înainte spre înfiinţarea unui minister plin pentru problemele românilor de pretutindeni?
Cristian David: Acest post de ministru delegat pentru românii de pretutindeni reprezintã un rãspuns al Guvernului României faţã de noile realitãţi, care ne obligã la o abordare unitarã şi integratã a autoritãţilor faţã de relaţia cu românii de pretutindeni. Este o realitate pe care trebuie sã o conştientizãm, la care trebuie sã ne adaptãm şi în consecinţã trebuie sã elaborãm o strategie privind românii de pretutindeni. Aceastã strategie va avea o abordare interministerialã şi va cuprinde în planul de acţiuni activitatea ministerelor Culturii, Educaţiei, Muncii, Sãnãtãţii, Internelor şi evident a Ministerului de Externe unde avem Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi ICR, care completeazã aceastã arhitecturã instituţionalã care se va ocupa de românii de pretutindeni. Dupã aceastã primã etapã de asigurare a coordonãrii şi intervenţiei integrate, putem lua în considerare o transformare a acestui post într-un minister de sine stãtãtor.
Rep.: Un popor – trei minoritãţi, asta ştim cã se întâmplã aici în Serbia. Pledaţi şi veţi lupta pentru unificarea românilor, adicã a celor trei minoritãţi?
C.D: Noi vedem un singur popor şi lãsând la o parte chestiunea sinonimiei de grai, eu cred cã aici suntem în situaţia în care întreaga populaţie româneascã de aici care îşi asumã identitatea româneascã trebuie sã aibã un izvor unic, un izvor de identitate naţionalã pe care noi trebuie sã îl promovãm.
Rep.: Veţi încerca sã supravegheaţi cumva, prin instrumentele pe care le aveţi, dacã statul sârb încearcã sã înşele vigilenţa UE prin implementarea acestor cursuri pilot de învãţare a limbii române în cele 12 şcoli din comunele Bor, Zajecear şi Negotin, cursuri deschise oficial pe 5 aprilie 2013?
C.D.: Deocamdatã suntem la debutul acestei campanii şi întmplarea fericitã a fãcut ca eu sã mã pot afla pe 5 aprilie într-o astfel de şcoalã, într-un liceu din Zajecear, în care cursurile de limba românã erau în plinã desfãşurare. Am discutat atât cu inspectorul şcolar al regiunii Zajecear cât şi cu directorul şcolii, am avut ocazia sã înţelegem care este modul de derulare a acestui proiect pilot. Dupã aceastã perioadã de douã luni şi jumãtate cât va ţine proiectul pilot am convenit cã vom face o trecere în revistã, o evaluare a modului cum s-a desfãşurat acest proiect pilot tocmai pentru a ne pregãti pentru faza a doua care va începe în septembrie, la debutul anului şcolar 2013 – 2014.
Rep.: Dacã lucrurile nu vor evolua cum trebuie şi dacã statul sârb nu va înţelege toate aceste chestiuni, este posibil ca România sã-şi radicalizeze atitudinea faţã de aderarea Serbiei la UE?
C.D.: Politico – diplomatic eu cred cã eforturile noastre de dialog bilateral a înregistrat progrese şi tocmai ce ceea ce se întâmplã acum eu îl socotesc un pas înainte, un element de progres şi daţi-mi voie sã rãmân optimist cã parcursul nostru european, faptul cã ne vom regãsi în Uniunea Europeanã şi România şi Serbia într-un timp scurt ne va face sã avem un scop comun. Avem aceleaşi valori europene în privinţa minoritãţilor şi trebuie sã înţelegem cã de fapt intrãm într-o Europã multiculturalã, a multilingvismului în care contribuţia fiecãruia conteazã şi cred cã nu avem astãzi niciun motiv sã credem cã separaţia artificialã îşi mai are loc într-o Europã modernã.
Interviu realizat de Romeo Crîşmaru
