Morişca lumii nu se opreşte, ziarele scriu, hoţii îi învaţã pe morari sã macine cu autoritatea celor care împart fãina, eu pornesc din nou prin mulţime, e impresionantã viaţa în mijlocul inamicilor. Sub lupa practicienilor chitiţi pe comersanţii de piei, la fel ca privirea unei copile spre primul flãcãu chipeş întîlnit, actuali şi foşti parlamentari, cincisprezece la numãr, sînt cercetaţi penal pentru „conflict de interese”. Ce muzicã uşoarã! În plus, reţeaua penalitãţilor se îmbogãţeşte cu douã exemplare din judecãtorie, vîndute pe 150.000 de euro bucata. Culmea Justiţiei, însã, cele douã judecãtoare înapoiau şpaga inculpatului, dacã acesta nu era eliberat. Precum vedem, corupţia are şi ea morala ei! Somnul omenirii e profund, la doi ani dupã izbucnirea revoltelor, rãvãşitã complet, Siria înregistreazã peste 70 de mii de morţi şi peste un milion de refugiaţi. Obama, de fricã, vrea sã transforme Iranul în sperietoare pentru lãstuni şi turişti, cicã tot de fricã, la noi, iarba viitorului a fost cositã de tovarãşii de punte, Rusia joacã dur şi reocupã poziţiile de forţã la Chişinãu, iar pînã la urmã Europa ne va trimite, la fel ca în Grecia, trupa de saltimbanci, Task Force România. Dacã Puterii de la Bucureşti îi trece prin cap sã accepte experimente şi torturi noi pentru popor, înseamnã cã s-au vîndut cu totul intereselor strãine, şi nu au alt scop decît sã-şi conserve puterea pînã la moartea capitalismului. Task Force România ar însemna pierderea definitivã a suveranitãţii, dar şi o armã permanent îndreptatã spre noi.
Cîteva zeci de funcţionari europeni în costume negre, cu insigna albastrã şi steluţe galbene, ar veni sã ne ofere, gratis, asistenţã tehnicã în toate funcţiile suverane ale statului. Ne vor da cu linguriţa atît cît sã ne împleticim mai repede în insecuritate economicã, socialã şi naţionalã. Cum grecii au acceptat guvernarea prin intermediul Task Force Greece, presupun cã nici noi nu vom protesta. N-am scos un cuvînt nici la numirea, în 2012, a pensionarul american Wesley Clark, în funcţia de consilier onorific al premierului. Afacerist în industria extractivã din Kosovo, Polonia şi nu doar atît, fostul general Clark a condus campania NATO (1999) de bombardare a obiectivelor sîrbeşti din Kosovo. Acum, iatã-l la noi, un lup paznic la oi, plãtit, probabil, cu gaze pe şest. Ce act de voluntariat din partea generalului! Îmi ofer şi eu voluntariatul preşedintelui Obama, poate reuşim împreunã sã punem capãt cutremurului continuu din România şi rãzboaielor nedrepte din lume. Dacã nu ne grãbim cu impusa împãrţire pe regiuni, s-ar putea ca luptãtorul din fosta Iugoslavie sã devinã avocat al planului Kosovo si la noi.
Aşadar, tehnocraţia va îngropa democraţia. Profesioniştii binevoitori ne vor acorda control şi asistenţã tehnicã dezinteresatã oficial, interesatã, în secret. Se aude prin culisele C.E. şi prin presa bruxellezã cã ne vor cãptuşi cu un nou tip de austeritate. Numai pe cãţei, nu şi pe dulãii. De ce nu vor sã înţeleagã cît euroscepticism şi mînie au adunat în doar cîţiva ani, în Balcani? Astea sînt cele mai bune performanţe ale uniunii! Cã tot a venit vorba de cãţei şi dulãi, continuînd umbletul prin lume, de pildã în statele lumii a treia, milioane de copii orfani aşteaptã ori sã fie înfiaţi ori sã moarã de foame, în timp ce „minţi luminate” construiesc spaţii de lux pentru cîini. De la hoteluri şi oraşe pentru patrupede, o companie de televiziune a lansat în SUA şi Israel un post TV destinat cîinilor. Programele conţin filme şi muzicã selectatã pe baza unor studii ştiinţifice, la care cîinii sînt aduşi sã priveascã. În ce lume trãim, Doamne! ªi eu iubesc animalele, dar sã faci o industrie pe seama lor, e de-a dreptul absurd. Studiile ştiinţifice cu privire la eradicarea corupţiei, sãrãciei şi stoparea rãzboiului, sînt considerate nerentabile. Vã amintiţi cînd UE a cerut sã fim foarte atenţi cu purceluşii integraţi? Sã pãstrãm liniştea lîngã ţarcul lor, sã nu-i ţinem în frig sau cãldurã excesivã, sã le antifonãm cocina, sã le difuzãm muzicã ambientalã împotriva stresului, sã le punem pernã sub cap, sã le dãm apã cu paharul, iar în cazul cînd se fac reparaţii la acoperişul cocinei şi echipa de reparaţii nu ştie sã batã cuiele pe tãcute, sã-i ducem la film, la terasã, la bazin cu masaj. Iar înainte de sacrificare sã legãm porcul la ochi. La antipod, tot mai mulţi oameni ai planetei trãiesc şi azi ca în evul mediu, în colibe, mizerie, foame şi întuneric.
De la animale, trecem la un alt fel de animal care, consumînd prea multã carne de cal, s-a îmbolnãvit de boala vacii nebune şi l-a pus într-o situaţie jenantã pe actorul Kevin Costner, la Théâtre du Châtelet din Paris. Actorul s-a trezit fãrã voie într-o piesã de teatru şovinã. Gazda, un comediant francez, dupã cîteva ironii neinspirate, i-a oferit lui Costner un „cadou” de prost gust. I-a adus un cal în scenã, spunîndu-i cã e o vacã din România – „o vacã foarte dulce, ca temperament şi gust, care îi va fi livratã la hotel, şi-l va aştepta ori pe canapea, ori în congelator”. Comedianţii francezi n-au deloc umor, nici talent şi sînt tot mai dezagreabili, luînd în calcul cele trei antecedente. Cînd aratã cu degetul spre noi, ascund de fapt gunoiul lor sub preş. Oare umoristul Antoine de Caunes a depus cumva la muzeu vreun exemplar din acele cu care bunicii şi strãbunicii lui se scãrpinau de pãduchi? Oficial, România a fost scoasã din culpã, iar francezii au fost obligaţi sã-şi prezinte scuze cînd au recunoscut nechezatul propriilor cai în lazania.
În concluzie, de ce nu exportam mai mult, de ce nu importam mai puţine otrãvuri? Pentru cã nu mai avem industrie nici mãcar pentru beţişoare de şters în urechi. Poate cã a sosit vremea sã ne mai arãtãm şi noi colţii, pentru cã, sincer, n-am vãzut nicãieri în lume oameni mai vrednici, mai inteligenţi, mai credincioşi şi mai cu bun simţ, decît românii.
Maria Diana Popescu, Agero
www.agero-stuttgart.de
