Liberalii între umilinţã şi aşteptare
Nicio mişcare pe frontul liberal mehedinţean dupã ce s-au întors de la congresul naţional unde au votat ca la carte, într-o unanimitate epocalã, impusã. Acum, odatã ce şi-au reglat conturile cu liderul Crin Antnescu şi au dat Cezarului ce era al Cezarului, nu mai au decât imperativul de a-şi regla situaţia şi între ei, la nivelul conducerii judeţene, sub atenta supraveghere a liderului liberal din Caraş Severin desemnat sã-i monitorizeze şi direcţioneze pe calea cea dreaptã. Situaţia e destul de ingratã pentru liberalii mehedinţeni, şi nu e loc de ironii aici, cãci e o situaţie care treneazã şi e regretabil cã se întâmplã aşa ceva. PNL Mehedinţi are foarte mulţi oameni de certã valoare şi experienţã politicã, aşa cum are o întreagã tradiţie a dialogului deschis, democratic, tradiţie de la care toate celelalte partide au ceva de învãţat. Puţine partide se pot lãuda cã au voci atât de bine conturate precum PNL: Cristi Buşoi, Liviu Mazilu, Daniel Cîrjan, Romicã Vîlcu, Dana Ghimeş, Viorel Palaşcã, Dan Sãceanu şi alţii. Ni se pare destul de umilitor sã fie monitorizaţi de o instanţã din afara judeţului şi extrem de nefast pentru fermitatea lor pe scena politicã judeţeanã. Pe timpul în care aveau un lider precum Liviu Mazilu nu exista o astfel de situaţie, chiar dacã lucrurile nu erau perfecte. Dar se puteau raporta la un lider – şi Liviu Mazilu chiar a fost un lider vocal şi incisiv – şi acest lucru asigura o anumitã coeziune internã şi mai multã siguranţã de sine. Criza în care se aflã PNL Mehedinţi astãzi e o realitate ingratã şi îngrijorãtoare, dar şi nedreaptã pentru liberalii mehedinţeni care s-au luptat exemplar în 2012 sub stindardul USL. Şi, sincer, nu era oare de preferat sã avem un senator în persoana lui Liviu Mazilu, mehedinţean, decât în persoana lui Tudor Chiuariu? Pãrerea noastrã e cã da, şi nu avem nicio îndoialã în acest sens. Pentru cã de aici a început totul – aceastã crizã fãrã precedent total nefastã pentru tonusul unei organizaţii de la care se aşteptau multe.
În PSD deocamdatã e linişte şi pace
Situaţia din PSD e la antipodul celei din PNL. Social-democraţii nu au probleme interne. El lider maximo, dr. ing. Adrian Ioan Duicu, troneazã imperturbabil peste structurile unui partid masiv şi puternic şi gata sã pocneascã din cãlcâie la directivele sale. Dupã un an electoral teribil, 2012, în care a câştigat tot ce şi-a propus sã câştige din punct de vedere politic, Adrian Duicu a devenit cu adevãrat nr 1 în Mehedinţi, chiar dacã unora nu le place acest lucru. De aceea liderul social democrat nu va avea absolut nicio problemã sã fie reconfirmat în funcţia de preşedinte la Convenţia judeţeanã, ce va avea loc luna viitoare. Nici nu încape discuţie cã Adrian Duicu a readus PSD, dupã ani de regres, în poziţia de putere de astãzi. Nici Marius Screciu, şeful social-democraţilor severineni şi secundul lui Adrian Duicu, nu va avea emoţii la convenţia municipalã a PSD, dupã un 2012 în care a reuşit sã se impunã ca lider politic local incontestabil. Aşa cã linişte şi pace în PSD, cel puţin deocamdatã. Problemele pentru PSD vor începe sã aparã însã, fãrã îndoialã. Şi ele vor ţine în principal de felul în care social-democraţii vor comunica, vor ieşi spre cetãţeni, spre problemele lor. Exemplul de autism al fostei guvernãri Boc e prea recent ca social-democraţii sã nu fi învãţat nimic din el. Dacã vor rãmâne în birouri, blocaţi în exerciţiul puterii, departe de nevoile oamenilor, soarta PSD nu e greu de ghicit. Capitalul electoral de azi se va destrãma, pe fondul atâtor probleme grave cu care ne confruntãm azi. Mehedinţiul rãmâne un judeţ sãrac, din pãcate. Iar Severinul un oraş care abia mai respirã economic. Aici e provocarea majorã pentru guvernarea de azi.
PDL trezeşte respect
De la PDL se aşteaptã mai mult decât oricând. Numai un spirit antidemocratic şi stupid îşi poate dori ca un partid de opoziţie sã devinã slab şi sã iese din joc. Viaţa politicã, dacã ne-o dorim sãnãtoasã şi normalã, are nevoie de un partid precum PDL. Nu ne rãmâne decât sã aşteptãm ca şi democrat-liberalii sã-şi limpezeascã tensiunile la convenţia naţionalã şi sã aleagã un lider pe mãsura aşteptãrilor lor, fie cã e vorba de Vasile Blaga, Monica Macovei sau Elena Udrea. Din ce am înţeles se pare cã organizaţia mehedinţeanã a PDL ar opta pentru Elena Udrea. Opţiunea ni se pare una inteligentã şi de bun augur. Elena Udrea e mult mai percutantã decât Vasile Blaga şi net mai charismaticã decât Monica Macovei. Mergând pe mâna Elenei Udrea, democrat-liberalii mehedinţeni pot intra pe un nou trend, unul ascendent. Având lideri de forţã – Mihai Stãnişoarã, Ion Mâţu, Marius Bãlu, Andi Nodiţ, Mircea Grosu – democrat-liberalii au toate şansele sã reaia, dupã Convenţia naţionalã, ofensiva antiUSL şi sã creeze mari probleme de imagine guvernãrii Ponta. Confruntaţi în 2012 cu trãdãri absolut incredibile şi triste, PDL nu a capotat. Şi, real vorbind, cei care au rãmas consecvenţi în rândurile PDL, chiar dacã au pierdut alegerile, trezesc din ce în ce mai mult respect şi stimã, comparativ cu oportuniştii de doi lei. Şi nu cred cã ne înşelãm.
