Megaplictiseala de pe scena politicã mehedinţeanã nu e tulburatã decât de mici frisoane liberale legate de împãrţirea pe tabere: pro-Crin Antonescu sau pro-Cãlin Popescu Tãriceanu. Cei care s-au simţit marginalizaţi de şefia lui Crin Antonescu încearcã acum sã rãstoarne lucrurile în favoarea lor, în perspectiva congresului liberal ce se apropie.
Rãmaşi fãrã lider judeţean, dupã ce Liviu Mazilu a fost trimis acasã într-un acces de nervi al şefului de la centru, liberalii mehedinţeni încearcã acum sã se clarifice intern, sã iasã din acest impas destul de dificil şi de îndelungat. Oamenii de influenţã din PNL se cam cunosc: Liviu Mazilu, Cristi Buşoi, Viorel Palaşcã, Eugen Coifan, Daniel Cîrjan, Dan Sãceanu. La ei mai adãugãm acum şi pe senatorul Tudor Chiuariu, proaspãt ales de mehedinţeni sã-i reprezinte cu succes la Bucureşti. În joc e chiar şefia organizaţiei judeţene, ceea ce nu e puţin lucru dacã te gândeşti cã liberalii se aflã la putere şi miza e una destul de mare. Acum, cum se vor “înţelege’’ între ei rãmâne de vãzut. Pe cine va agreea prezidenţiabilul Crin Antonescu? Sau sã ne iluzionãm cã vor avea şansa unor alegeri interne libere şi cu adevãrat liberale?
Democrat liberalii sunt şi ei la capitolul dileme: sã-l mai ţinã în braţe pe bãtrânelul Blaga sau, dupã cum vrea Gheorghe Falcã, primarul Aradului, sã vinã cu un lider mai tinerel, mai percutant. Au şi ei, democrat-liberalii, congres. Unul în care trebuie sã tragã linie sub toate insuccesele electorale din 2012 şi sã încerce sã priveascã spre mizele viitoare, care se apropie.
Pentru PDL Mehedinţi anul 2012 a fost unul destul de dur, pe de o parte. Au pierdut puterea la nivel local. Dar pe de altã parte, dupã experienţa amarã a unor trãdãri pe faţã, lipsite de onorabilitate, unele absolut jenante, PDL de fapt iese în câştig pentru cã efectiv se purificã, revine la un nucleu dur dar stabil şi onorabil. Viaţa politicã nu s-a oprit la nivelul anului 2012. Politic mai jos de acest prag PDL nu poate scade, deci, în consecinţã, din acest an înainte PDL va creşte, în ciuda tuturor scepticismelor posibile. La rece vorbind, fãrã niciun parti-pris sau intenţie de favoritism în apreciere, PDL are toate premisele sã urce în sondaje pe parcursul acestui an, pe fondul inerent al erodãrii guvernãrii. Logica acestor premise e simplã, clasicã şi predictibilã. De nivelul creşterii depinde ce lider vor alege, Blaga sau altul, şi ce prezidenţiabil. Şi dacã vor mai intra sau iarãşi în combinaţii aiurite cu Forţa Civicã. Pot ajunge mai sus sau mai jos pe scara credibilitãţii funcţie de cât de inteligent îşi vor negocia paşii. Acum sunt în impas, evident, şi nu-l vor depãşi uşor. Pur şi simplu USL nu mai are vreo problemã cu PDL la ora actualã. În timp însã lucrurile se pot schimba, rãmâne de vãzut cum.
Cã tot e vorba aici de PDL Mehedinţi, în parantezã fie spus, rãmâne, iatã, un fapt regretabil cã un politician precum Doiniţa Chircu a ales sã iese din joc. Ar fi putut fi o voce a opoziţiei importantã, mai ales cã opoziţia nici nu prea are multe la ora actualã.
Drama socialã din Severin şi minciunile stupide din campania electoralã
Dincolo de apatia din politica mehedinţeanã – e iarnã, e frig, politicianul e obosit şi nu mai are chef de lupte, se reface omul– ceea ce e cu adevãrat dramatic pentru Severin sunt semnalele extrem de îngrijorãtoare privind disponibilizãrile, oamenii care-şi pierd locurile de muncã. Am urmãrit cu dezamãgire şi revoltã ştiri privind darea afarã a sute şi sute de salariaţi. E trist şi mai mult decât trist, grav, foarte grav tocmai pentru cã aceşti oameni nu au o şansã realã pe piaţa muncii de aici. Care piaţa muncii? Nu existã aşa ceva în Severin. E doar o vorbã goalã. E o piaţã a şomajului, da, dar nu şi una a muncii.
Ştirile privind iminenta disponibilizare a 600 de oameni de la R.A.A.N. (dupã ce oricum au mai fost trimişi acasã, în anii din urmã, alţii) sunt un semnal extrem de îngrijorãtor. Sute de oameni, deci sute de familii vor suferi. Şi aceste disponibilizãri posibile sunt un semn de rãu augur pentru celebra R.A.A.N. – cel mai mare agent economic din judeţ. E cel mai mare şi pentru cã altele s-au scufundat economic: Şantierul Naval, Uzina de Vagoane, CPL, CCH etc. Industria e în plin dezastru şi suntem afectaţi cu toţii. Oraşul, economic, aratã ca dupã bombardament.
Sã trimiţi în şomaj sute de oameni, la nivelul Severinului, şi aşa unul problematic, e de proporţiile unui seism social. Nici statul, nici sectorul privat (unul chinuit şi neajutat) nu pot absorbi unda de şoc a acestui seism. Iar politicienii se feresc de acest subiect delicat. Nu am auzit pe nimeni sã abordeze direct şi curajos problema acestor disponibilizãri, sã vinã spre aceste victime ale economiei de piaţã şi sã le explice ce şi cum. Politicienii au o mare rãspundere, poate cea mai mare. În campania abia încheiatã au curs promisiuni de stabilitate, de locuri de muncã gata sã fie create, doar sã-i votãm cã au ei soluţii pentru noi. Aiureli. Minciuni stupide. Uite acum cã discutãm exact de contrariul: de oameni daţi afarã, trimişi în şomaj, de minciunile politicianiste lipsite de scrupule. Cã tot vorbeam de R.A.A.N. de ani de zile ne uitãm spre aceastã instituţie cu teamã: se închide, nu se închide. Dar adevãrul nu ni-l spune nimeni în mod deschis. Ce e atâta secretomanie cu aceastã R.A.A.N.? Şi e pãcat cã pânã la urmã oamenii simpli, normali, salariaţii obişnuiţi sunt cei ce suferã, şi familiile lor. Şi, la nivel general, oraşul. Avem 4-5 hipermarketuri pe cap de locuitor. Sã vedem cine mai are bani sã intre în aceste temple ale consumismului dacã situaţia decurge în aceşti termeni dramatici.
