Ziua Internaţională a Muntelui – prilej de sărbătorire în comunităţile din Carpaţi, dar şi de întristare privind viitorul politicii montane din România!

 

Ziua Internaţională a Muntelui, celebrată anual la data de 11 decembrie, reprezintă un moment de reflecţie asupra importanţei munţilor pentru viaţă şi pentru comunităţile care depind de aceste teritorii fragile. Instituită de ONU în 2003, această zi atrage atenţia asupra rolului esenţial al munţilor în furnizarea resurselor naturale – apă, biodiversitate, pajişti, păduri, dar şi asupra vulnerabilităţilor crescânde generate de schimbările climatice, depopulare, presiuni economice şi pierderea tradiţiilor locale.

În 2025, Ziua Internaţională a Muntelui capătă o semnificaţie specială în contextul pregătirilor pentru Anul Internaţional al Pajiştilor şi Păstorilor 2026 (desemnat de Organizaţia Naţiunilor Unite), subliniind necesitatea protejării sistemelor pastorale tradiţionale şi a modurilor de viaţă care au modelat timp de secole peisajele montane. Forumul Montan din România, alături de Centrul de Economie Montană “CE-MONT” al Academiei Române, Asociaţia RoMontana şi alţi parteneri va organiza în acest an la Vatra Dornei un eveniment dedicat celebrării acestei zile, în care se va pune accent, ca tematică, pe rezilienţa comunităţilor montane, gestionarea durabilă a resurselor şi pe consolidarea politicilor publice dedicate munţilor – domenii care devin tot mai urgente la nivel naţional, european şi global.

Această zi simbolică vine din păcate şi cu veşti care nu ne aduc bucurie privind viitorul politicii montane din România construită cu mari greutăţi în ultimii peste 35 de ani, ce vor avea un impact negativ asupra comunităţilor montane – Guvernul României având în consultare publică o Ordonanţă de Urgenţă prin care propune desfiinţarea singurei instituţii publice dedicate muntelui, mai precis a Agenţiei Naţionale a Zonei Montane, cu sediul în judeţul Suceava, la Vatra Dornei, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. O astfel de decizie ar reprezenta o eroare strategică foarte gravă şi greu de remediat în viitor, cu impact negativ asupra populaţiei din zonele de munte. Forumul Montan din România a luat poziţie şi a transmis un punct de vedere argumentat în acest sens, aşa cum a mai făcut-o de fiecare dată când au existat astfel de intenţii. Desfiinţarea NU este o soluţie! Este nevoie în schimb de o reformă profundă, de regândirea managementului şi evaluarea pragmatică a competenţelor şi rezultatelor obţinute, de alocarea unor resurse corespunzătoare, de regândire a obiectivelor şi a poziţionării în cadrul aparatului public a acestei instituţii unice – abordarea dezvoltării durabile a zonei montane fiind una integrată, poate nici nu se justifică ca o astfel de instituţie să fie încadrată în MADR, ci poate ar trebui să fie direct în subordinea Guvernului.

“Prin acţiuni locale, iniţiative comunitare, proiecte de dezvoltare rurală şi dialog internaţional, 11 decembrie 2025 ne reaminteşte că munţii nu sunt doar spaţii naturale spectaculoase, ci piloni ai securităţii alimentare, ai patrimoniului cultural şi ai echilibrului ecologic. Este o zi în care ar trebui să valorizăm mult mai bine rolul comunităţilor montane, să sprijinim mai consistent gestionarea durabilă a resurselor şi să reafirmăm mai ferm angajamentul pentru viitorul regiunilor montane. Din păcate tot astăzi suntem puşi şi în situaţia în care constatăm cu dezamăgire intenţia Guvernului de a desfiinţa singura intituţie publică cu atribuţii clare în susţinerea şi promovarea dezvoltării durabile a zonei montane, ceea ce ar fi o eroare strategică gravă pentru România, cu efecte inclusiv internaţionale şi foarte greu de remediat în viitor.” – Radu Adrian Rey (Preşedinte al Forumului Montan din România, Vicepreşedinte al Organizaţiei Europene a Regiunilor Montane “Euromontana”).