Dealerii bancari s-au arătat mulţumiţi de propunerile guvernului privind „repararea” deficitului bugetar, care se speră că va mulţumi marile agenţii de rating şi că nu vom vedea o trecere la categoria gunoi (junk) a titlurilor de stat româneşti.
Motiv pentru scăderea indicilor ROBOR, care rămân însă peste pragul de 7%, atâta vreme cât BNR nu va putea tăia rata de politică monetară, în condiţiile în care inflaţia, în loc să scadă, va creşte.
Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,09 la 7,04%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,17 la 7,13% iar cel la 12 luni de la 7,29 la 7,25%.
Evoluţia din piaţă a permis Trezoreriei să atragă peste 1,38 miliarde lei prin redeschiderea unei emisiuni cu scadenţa la sfârşitul lui 2034, care a avut o valoare programată de 300 milioane lei iar randamentul mediu anual acceptat a fost de 7,34%.
Finanţele s-au mai împrumutat cu încă 1,615 miliarde lei, cu scadenţa în mai 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,24%.
Moneda naţională a avut o evoluţie pozitivă faţă de euro, în contrast cu cea a altor valute din regiune. Cotaţiile au scăzut de la 5,063 lei, la deschiderea pieţei, la 5,06 lei, iar cursul a scăzut de la 5,0665 la 5,0603 lei, faţă de 5,0780 lei la finalul săptămânii trecute.
Înainte de publicarea raportului referitor la piaţa muncii americane în iunie şi a votului din Congres a proiectului de lege al bugetului promovat de preşedintele Trump, euro se tranzacţiona în culoarul 1,1787 – 1,1810 dolari, valori comparabile cu cele din septembrie 2021. În piaţa locală, media monedei americane a alunecat de la 4,3035 la 4,2917 lei
Depăşirea de către euro a pragului de 1,18 dolari, cel mai ridicat nivel de după jumătatea lui septembrie 2021, ar putea impune Băncii Centrale Europene impunerea unei cote de toleranţă pentru cursul faţă de moneda americană.
OficialiI BCE consideră că aprecierea euro şi impunerea tarifului de 10% aplicat de Statele Unite produselor importate din zona euro, va afecta atât exporturile cât şi economia regiunii.
Actuala apreciere a euro se datorează ieşirilor din piaţa americană şi migrarea fondurilor către Europa, unde investitorii găsesc mai multă predictibilitate dar şi plasamente avantajoase în industria de apărare.
Lira sterlină şi-a atenuat scăderea faţă de euro, provocată de îngrijorările privind bugetul Regatului Britanic, iar media ei a coborât de la 5,8933 la 5,8612 lei, cea mai mică valoare începând cu data de 5 mai. Cursul francului elveţian s-a depreciat de la 5,4295 la 5,4141 lei.
Preţul gramului de aur a scăzut de la 462,2175 lei la 461,6576 lei, iar metalul galben fluctua în pieţele specializate între 3.341 şi 3.366 dolari/uncie.
În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2634 zloţi/euro iar a celei maghiare de la 399,83 forinţi/euro.
Bitcoin a urcat la 108.605 – 110.284 dolari şi se apropie de maximul de 111.862 dolari, atins în data de 22 mai. Ethereum a crescut la 2.558 – 2.615 dolari.
Radu Georgescu
