Miercuri, 14 aprilie, a avut loc o manifestaţie a avocaţilor din cadrul Baroului Mehedinţi , care s-au raliat demersului instituţional ce urmãreşte susţinerea dreptului la apãrare, în semn de nemulţumire faţã de decizia instanţei, de condamnare a avocatului Robert Roşu la pedeapsa de 5 ani de închisoare în dosarul “Ferma Bãneasa”.
Astfel, Uniunea Naţionalã a Barourilor din România solicitã respectarea standardelor recunoscute naţional şi internaţional privind libertatea de exercitare a profesiei de avocat.
Principalele aspecte care au dus la o nemulţumire şi au produs temeri grave în rândurile avocaţilor sunt reprezentate de activitãţi de consiliere şi reprezentare a clientului, precum contractele, notificãrile, reprezentarea în faţa autoritãţilor, întâlniri cu clienţii şi multe altele, sunt aduse ca probe într-un dosar penal, ca acte de constituire de grup infracţional sau ca acte de complicitate la abuz în serviciu. Însã, acestea nu se încadreazã în sfera penalã, constituind doar acte de exercitiu normal al profesiei de avocat.
Prin urmare, o serie de aspecte obişnuite ale muncii avocatului au fost considerate infracţiuni. Consecinţele se rãsfrâng nu numai asupra profesiei de avocat, ci şi asupra sistemului de justiţie şi mai ales a cetãţeanului, care este privat de dreptul la apãrare şi dreptul la un proces echitabil.
Aşadar, acest demers nu se îndreaptã împotriva justiţiei, ci are drept scop convocarea dialogului interprofesional pentru constientizarea tuturor factorilor implicaţi cu privire la urmãrile pe care le-ar putea avea renegarea drepturilor şi a rolului avocatului.
Comunicat de presã al Baroului Mehedinţi
Baroul Mehedinţi a organizat, miercuri, 14 aprilie, o acţiune de protest în faţa sediului Tribunalului Mehedinţi, în semn de nemulţumire faţã de decizia instanţei, de condamnare a avocatului Robert Roşu la pedeapsa de 5 ani de închisoare în dosarul “Ferma Bãneasa”, avocaţii considerând cã aceastã condamnare ar fi un precedent periculos atât pentru profesie, în general, cât şi pentru viitorul statului de drept în România.
În contextul publicãrii motivãrii deciziei de condamnare, de cãtre Înaltã Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Baroului Mehedinţi, întrunit în şedinţa extraordinarã din data de 13.04.2021, a hotãrât susţinerea poziţiei UNBR, prin înaintarea unui memorandum cãtre instanţele din Drobeta Turnu Severin şi prin organizarea unui protest, la data de 14.04.2021, orele12.00, în faţa Tribunalului Mehedinţi, protest la care au fost invitaţi sã se alãture avocaţii din cadrul Baroului Mehedinţi.
Avocaţii mehedinţeni au fost prezenţi, alãturi de colegii din întreaga ţarã, simultan, la sediile instanţelor, cu scopul de a atrage atenţia sistemului judiciar şi opiniei publice, cu privire la faptul cã, modul de abordare prin calificarea ca infracţiuni a demersurilor întreprinse de avocaţi în consilierea şi reprezentarea clienţilor lor, reprezintã un precedent periculos atât pentru profesia de avocat, în general, cât şi pentru viitorul statului de drept în România.
“Timorarea apãrãrii duce la abuz”, “Apãrarea nu e un delict de opinie” ori “Dreptul la apãrare e garanţia democraţiei” au fost câteva dintre mesajele afişate de avocaţi.
Dreptul la apãrare, care aparţine cetãţenilor, este profund afectat, atâta vreme cât, avocaţii sunt pasibili de a fi acuzaţi şi condamnaţi pentru cã reprezintã clienţi cu şanse incerte de câştig în ceea ce priveşte drepturile pretinse, precum cvasitotalitatea drepturilor supuse unei dispute.
Alte aspecte care au determinat reacţii puternice nu numai din partea avocaţilor, ci şi a profesioniştilor dreptului în general, inclusiv magistraţi, au fost cele privind: audierea judecãtorilor ca martori împotriva propriilor hotãrâri pentru a recunoaşte cã sunt greşite, ceea ce reprezintã încãlcarea principiului autoritãţii de lucru judecat, precum şi audierea ca martori a avocaţilor în dosarele îndreptate împotriva clienţilor lor, ceea reprezintã o nesocotire flagrantã a secretului profesional.
În acest dosar au fost audiaţi zeci de avocaţi în calitate de martori, cãrora li s-a cerut sã explice raţionamentele juridice, de ce şi cum îşi reprezintã clienţii.
Condamnarea avocatului pentru cã a folosit aceste hotãrâri definitive în demersurile sale profesionale indicã şi o discriminare între avocaţi şi judecãtori.
Condamnarea avocaţilor pentru delicte de opinie, atâta vreme cât avocatul are o opinie contrarã acuzãrii şi este acuzat cã ar fi ştiut sau ar fi trebuit sã ştie cã demersurile clienţilor se bazeazã pe hotãrâri judecãtoreşti ilegale (hotãrâri definitive), este de neacceptat.
Trebuie sã arãtãm cã suntem uniţi şi dacã se iau decizii cu privire la demersuri care sã apere libertatea de exercitare a profesiei de avocaţi, cu toţii trebuie sã fim solidari.
Demersul nostru instituţional nu se îndreaptã împotriva justiţiei, a instituţiilor autoritãţii judecãtoreşti în plan local sau naţional, ci are ca scop atenţionarea asupra faptului cã, generalizarea unor viziuni care tind sã destabilizeze constantele rolului actorilor în actul de justiţie tind sã punã în pericol nu numai profesia de avocat, dar şi alte profesii juridice iar în cele din urmã chiar sistemul judiciar.
În concluzie, demersul de faţã are ca obiectiv convocarea dialogului interprofesional pentru conştientizarea tuturor factorilor implicaţi cu privire la urmãrile pe care le-ar putea avea renegarea drepturilor şi a rolului avocatului.
Consecinţele se rãsfrâng nu numai asupra profesiei de avocat, ci asupra sistemului de justiţie şi mai ales asupra cetãţeanului, care este privat de dreptul la apãrare şi de dreptul la un proces echitabil.
DECAN AV. MARTINESCU NICOLETA CLAUDIA
