Planul de relansare şi rezilienţã la care lucreazã autoritãţile din ţarã este în curs de realizare şi va trebui sã asigure dezvoltarea ţãrii noastre în urmãtorii ani sau peste câţiva ani. Şeful statului a spus la un moment dat pe ce vom cheltui jumãtate din suma care va ajunge în ţara noastrã, totalul celor 80 de miliarde de euro. Ba pe la Educaţie, ba pe la infrastructurã, Energie, ba pe la Sãnãtate. Şi se cam duc toţi. Planul de rezilienţã trebuie sã fie depus pânã la finalul lunii viitoare. Nici nu se ştie dacã sunt mulţi sau puţini bani. Depinde pe ce îi vom cheltui. Se pot duce rapid şi sã nu se vadã nimic. Trebuie realizate de cãtre stat în principal acele investiţii care sã genereze la rândul lor dezvoltare la nivel local şi regional. Este nevoie sã se gândeascã strategii la nivel regional, dacã nu local.
Este greu de crezut cã pe ultima sutã de metri se va îngrãşa porcul de Crãciun. Nimeni nu poate sã facã ceva pe ultima sutã de metri. Planul ar fi trebuit sã fie în fapt un proiect de ţarã şi trecut prin Parlament cu acordul tuturor partidelor şi al societãţii civile şi al tuturor factorilor din viaţa socialã a ţãrii.
Este vorba de un Plan care sã asigure în final bunãstare tuturor locuitorilor din ţara noastrã, indiferent de zona în care aceştia stau. Este nevoie de drumuri mai bune şi de drumuri rapide; de un Litoral modernizat şi de infrastructura de turism necesarã. Este nevoie de un management corect al deşeurilor şi de igienizarea ţãrii. Nu trebuie sã avem în continuare gropi de gunoi care nu respectã legislaţia de mediu şi pe care nu le închidem pentru cã nu avem unde sã mai ducem gunoiul.
Este necesar ca Guvernul sã identifice direcţiile clare de acţiune şi de investiţii. Sigur cã sunt neajunsuri în toate domeniile economice şi sociale. Nu sunt însã atât de mulţi bani pe cât par. Banii vor veni, dar ar putea sã disparã peste noapte în tot felul de investiţii fãrã cap sau în tot felul de furtişaguri, cum am mai vãzut în anii trecuţi. De exemplu, dacã Turismul este una din direcţiile de dezvoltare a ţãrii, am putea sã vedem pensiuni fãcute cu fonduri europene prin cine ştie ce cãtune pe unde are fiecare câte o bucatã de pãmânt. Apoi sã fie pãstrate timp de doi – trei ani locurile de muncã de la pensiune, iar finalmente pensiunea respectivã sã fie în realitate casa unei familii. Adicã fondurile europene sã nu fie decât o gãselniţã ca unii sã îşi facã o locuinţã la un preţ convenabil. Sigur cã tot cei cu bani se vor lipi la asemenea investiţii. Sunt multe exemple în acest sens la nivel naţional. În cele din urmã unitatea de cazare turisticã a devenit gospodãria investitorului şi locul în care acesta trage seara sã doarmã. Adicã, adio turişti şi alte activitãţi din domeniul turismului. Vor fi bani cheltuiţi aiurea care nu vor genera dezvoltare, ci vor fi blocaţi.
Mai sunt acele programe destinate perfecţionãrii resursei umane. Vor fi banii pentru proiectele prin care resursa umanã va fi calificatã sau recalificatã, va fi şcolarizatã, hrãnitã şi fiecare va primi un certificat de absolvire care nu îi va folosi la nimic, dacã economia nu îi va oferi un loc de muncã. Poate doar dacã va pleca din ţarã, sã se angajeze şi sã îşi facã o altã viaţã. Dar acest lucru nu va însemna dezvoltare pentru ţara noastrã, ci tot pentru alte state. Banii din programele dedicate perfecţionãrii sau recalificãrii resursei umane sunt cel mai uşor de furat. Nimeni nu te prea verificã şi nu vede finalitatea demersurilor de pregãtire a oamenilor.
Apoi vor merge destui bani şi pentru domeniul silvic. Avem nevoie de împãduriri masive pentru cã s-a tãiat în ultimii 30 de ani, cât în ultimii 300. Şi pe undeva au dreptate guvernanţii când au stabilit investiţiile în domeniul silvic drept o prioritate. Este nevoie de împãduriri pentru a avea ce defrişa peste câţiva ani. În mod normal ar trebui sã se propunã o legislaţie unitarã în domeniul protecţiei mediului pe tot teritoriul UE. Dacã cu una plantãm şi cu alta tãiem, nu vom rezolva nimic. Sã nu fie la fel şi în alte domenii: construim şcoli şi nu avem elevi, facem spitale, dar nu dispare şpaga, etc.
