Cã ardem de vii prin spitalele unde ne ducem sã ne vindecãm, nu mai este o… surprizã în România post-revoluţionarã. O revoluţie care a vrut sã schimbe ceva, dar nu a reuşit sã schimbe decât vechii nomenclaturişti cu copiii lor, cu clonele lor, cu noua pletorã de obedienţi, de corupţi, de neo-comunişti, actualmente adaptaţi neo-marxismului. Triunghiul morţii naţionale Piatra-Neamţ, Bucureşti (spitalele Giuleşti şi “Balş”, cu antecedentul din altã speţã, Clubul „Colectiv”) şi, acum, Sibiu sunt dovezile irefutabile nu doar ale grozãveniei monstruoase în care se complace reţeaua sanitarã şi medicalã româneascã, ci şi aceea a corupţiei endemice din sistem, a trãdãrii nu doar a profesiei, ci şi a interesului naţional privind ocrotirea şi garantarea sãnãtãţii publice, coordonatã a statutului CSAT, al cãrui prim-cap este chiar preşedintele Iohannis.
Trãdarea naţionalã este un fel de politicã de stat, iar ea, dacã ar fi sã-i cãutãm scuze, vine pe filierã istoricã, de la voievozi trãdaţi şi omorâţi, la conducãtori de revoluţii, la simboluri ale unirii şi unitãţii naţionale, la fel, ordinar trãdaţi, exilaţi ori omorâţi, ca sã nu mai vorbim de microclimatul politic post-revoluţionar, unde traseismul politic şi uneltirea celor care au fost sprijiniţi îndreptatã nefast cãtre cei care i-au sprijinit la un moment dat, sunt acceptate ca fiind… fireşti. Dar, nu facem astfel de recursuri, vrem doar sã spunem cã teoria conspiraţiei, atât de hulitã de adepţii Covid-ului şi a vaccinãrilor fãrã numãr, fãrã numãr – cã am trecut la rapel, şi se prefigureazã un al treilea vaccin administrat aceleiaşi persoane, fapt care ne îndreaptã spre, aşa cum se preconiza, o vaccinare periodicã, deci o dependenţã de vaccin, deci un control al sãnãtãţii, o putere ocultã asupra destinului fiecãruia dintre noi prin intermediul unei seringi şi a unui ac – teoria aceea, deci, iese la ivealã ca un fapt concret, conturat în atâtea declaraţii ale unor persoane responsabile, iar acum, o dovadã în plus, declaraţia medicului de la Sibiu, care reliefeazã criminalitatea premeditatã a celor care gestioneazã „pandemia”, iar, mai apoi, vaccinurile, comerţul cu mãşti, cu aparaturã şi alte utilitãţi necesare spitalelor… speciale, ale secţiilor deschise… special în unitãţi spitaliceşti, destinate tratãrii infectãrii cu virusul “ucigaş”. Şi acesteia, sã-i adãugãm şi coruperea unei pãrţi a media, care trâmbiţeazã moartea, moartea, pericolul, pericolul, protejarea, protejarea… survenite dinspre rãspândirea virusului! Un sistem bine pus la punct, cãruia nu-i mai poţi da de cap, este ca o hidrã, ca un monstru al cãrui corp, cap şi rãsuflare ucigãtoare nu le mai poţi intui, nu le mai poţi evita…
O teroare generalizatã în care jucãm cu toţii dupã un scenariu aparent anonim, cu un regizor ascuns dupã mãşti guvernamentale, pãzit de ordonanţe şi decizii, recomandãri şi hotãrâri ce vin în avalanşã sporind groaza, psihoza, bulversarea, iar în final favorizând abandonarea, renunţarea, dorinţa de a face ce şi cum se cere, doar, doar vei scãpa şi de Covid, şi de nopţi nedormite, şi de moarte… Dar scenariul despre care s-a tot vorbit şi s-a tot revenit asupra lui, în diferite locuri ale lumii, dinspre diferiţi specialişti la fel de competenţi şi de autorizaţi în ştiinţe medicale ori sociale ca şi cei care menţin psihoza şi ideea morţii iminente, în forme continuate – valuri, li se spune – specialişti care au deconspirat intenţiile criminale ale celor care urzesc pandemia ca pe un experiment mondial, scopul fiind, se pare, schimbarea paradigmei universale, a sistemului de valori, a adoptãrii unor cutume ce vor a rãsturna morala, credinţele, organizarea socialã ştiute.
Cazul “Sibiu” este o nouã scoatere la suprafaţã a unei noi pãrţi din aisbergul numit Noua Ordine Mondialã, anume moartea programatã, premeditatã a cât mai multora dintre noi, scãderea demograficã fiindu-i aliat în acest sens, şi ea stimulatã, scãderea populaţiei fiind scop central, o populaţie mai uşor de controlat, cu atât mai mult cu cât este/va fi şi dependentã medical de controlorii pandemiei şi a tuturor celorlalte pãrţi de scenariu pe care-l aplicã fãrã scrupule, deşãnţat, criminal.
Triunghiul morţii naţionale Piatra-Neamţ, Bucureşti, Sibiu este parte a geometriei mondiale prin care s-a croit o capcanã a morţii generalizate, programatice, eficiente, în mintea lor, şi ale cãrei efecte se vor resimţi din ce în ce mai mult, în viitorul foarte apropiat, deghizate, însã, atenţie, în intenţii salvatoare, protectoare, adicã perfect conceputã dupã manualele de manipulare, unde se spune negru pe alb, cã, pentru a convinge de ceva, creezi mai întâi, controlat, cauza, iar apoi, apari ca personaj care are contra-efectul acelei cauze, şi, gata, eşti erou, ţi se supun toţi ca unui salvator unic!
