BICENTENARUL REVOLUŢIEI DE LA 1821
La douã secole distanţã, oltenii de pe meleagurile mehedinţene şi gorjene şi-au adus aminte cu responsabilitate istoricã şi de omagierea jertfei lui Tudor Vladimirescu şi a celor care l-au urmat, cãzuţi la Revoluţia din 1821, începutã la 23 Ianuarie 2021 pe Câmpia de la Padeş. Transformãrile sociale şi politice, solicitate prin Proclamaţie de la Padeş, vizau înlãturarea persecuţiilor boierilor asupra ţãranilor, înlãturarea conducerii fanariote precum şi a privilegiilor acestora şi o libertate mai mare a tuturor pãturilor sociale.
Un grup de 12 mehedinţeni inimoşi au plecat în acea dimineaţã de 23 Ianuarie 2021, din Drobeta Turnu-Severin, cu gândul şi inima de a comemora Revoluţia de la 1821, printr-un marş simbolic, bicentenar pe urmãtorul traseu; Monumentul lui Tudor de la Padeş, Monumentul lui Tudor Vladimirescu de la Baia de Aramã, biserica de la Prejna – ctitorie a lui Tudor Vladimirescu şi în final la Monumentul lui Tudor de la Cerneţi. Mulţi, puţini, doar atât s-au adunat sã-şi aminteascã la propriu de momentele trecute, pline de istorie şi sacrificii, cu douã secole în urmã. Atunci a început revoluţia, prin Proclamaţia de la Padeş şi sã aducem o pioasã omagiere pentru jertfele date, la un început de transformãri socio-politice în Europa secolului XVII.
Vã reamintesc îndemnul lui Tudor: „Veniţi darã fraţilor, veniţi… Nu vã leneviţi, ci siliţi de veniţi!” prin Proclamaţia din 23 Ghenarie 1821. Trist Tudore, atâţi am putut veni de pe meleaguri mehedinţene, locuri dragi ţie de la Dunãre, de la Cerneţi , Strehaia pânã la Prejna natalã. Da, deoarece fiind vãtaf de plai al Cloşanilor, aria sa de responsabilitate din perioada 1816-1820, se întindea pe sub munte de la râul Cerna cu localitatea Obârşia Cloşani pânã peste zona Cloşani, dincolo de râul Bistriţa şi localitatea Peştişani, pe meleaguri gorjene, dar toate oltene.
Primul popas a fost la Câmpia Soarelui de la Padeş, la monumentul ridicat în perioada 25 iunie 1933 – vara 1934, Monument şi Mausoleu pentru Domnul Tudor. Este o construcţie din piatrã de calcar cu baza 20x20m, ca trunchi de piramidã cu înãlţimea de 7,5 m. În partea de sus a trunchiului s-a înãlţat un paralelipiped de piatrã fasonatã cu înalţime de 2 m. Acolo sunt încastrate în nişe, paralelipipede de bronz ce reprezintã; portretul în bust al lui Tudor Vladimirescu, pe partea de est, spre nord este textul Proclamaţiei de la Padeş, spre vest se reliefeazã „Adunarea pandurilor”, iar în nişa din partea de sud, sunt imortalizaţi boierii, care depun jurãmântul de supunere faţã de Domnul Tudor.
Plãcile de bronz de pe monument, prezintã momentele esenţiale ale revoluţiei în cele 5 luni de existenţã explozivã a revoluţiei de sub conducerea Domnului Tudor, care prezintã succint derularea evenimentelor revoluţiei.
La 200 de ani distanţã, într-o atmosferã primãvãraticã, pe Câmpia Soarelui de la Padeş, au fost prezente câteva sute de persoane care au comemorat începutul Revoluţiei de la 1821. Au fost prezente delegaţii din Galaţi, Mehedinţi, Filiala Gorj a Cultului Eroilor, Fundaţia Tudor Vladimirescu condusã de prof. Dan Ioan Morega. Au fost, de asemenea, prezenţi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Gorj, senatori şi deputaţi de Gorj, reprezentanţi ai Primãriei Târgu-Jiu, reprezentanţi ai Primãriei Padeş, conduşi de domnul Primar Mihãiţã Troacã, organizatorul comemorãrii, reprezentanţi ai Episcopiei de Gorj cu preoţi ce au oficiat slujba de pomenire. Membrii Corului Doina au interpretat cântece patriotice dedicate lui Tudor. Într-o frumoasã ţinutã istoricã, Domnul Tudor cheamã pe „toţi rumânii la luptã” în Câmpia Padeşului. Cea mai elocventã cuvântare asupra personalitãţii lui Tudor Vladimirescu şi a Revoluţiei de la 1821, cu urmãrile acesteia pe plan social şi politic, a fost a domnului prof. Dan Ilie Morega, preşedinte al Fundaţiei Tudor Vladimirescu. La final, s-au depus coroane de flori. Din partea delegaţiei judeţului Mehedinţi au depus o coroanã de flori la Monumentul – Mausoleu a lui Tudor; Nicolae Drãghiea, consilier judeţean al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Mircea Stancu, Ionuţ Sãvescu, Dan Cãprioru, Vanda şi Gabriel Damian Medragoniu, Angel Semenescu, Mirel Barbu, Andrei Murdealã, Tudose Ion, Delia şi Stancu-Ştefan Rãchitan.
Urmãtorul popas propus în periplul nostru Bicentenar, încãrcat de istorie, a fost Monumentul lui Tudor Vladimirescu de la Baia de Aramã.
La momentul omagial ce a avut loc la Monumentul lui Tudor din centrul oraşului Baia de Aramã, au fost prezenţi alãturi de cei 12 participanţi la traseul omagial Bicentenar şi Viceprimarul urbei însoţit de doi consilieri. Angel Semenescu, membru al echipei noastre, îmbrãcat în costum de pandur a stat de strajã la Monumentul lui Tudor pe toatã perioada evenimentului, ca un omagiu adus lui Tudor. Dupã pãstrarea unui moment de reculegere în memoria celor ce s-au jertfit la revoluţie, a luat cuvântul domnul Drãghiea Nicolae, domnul Viceprimar Mirel Bunceanu. La final Stancu-Ştefan Rãchitan a luat cuvântul şi apoi a recitat poezia; Odã lui Tudor Vladimirescu, în premierã absolutã. S-au depus douã coroane de flori la Monumentul lui Tudor; din partea participanţilor mehedinţeni la marşul Bicentenar şi din partea Primãriei Baia de Aramã.
Cei 12 participanţi la traseul istoric, de comemorare a Bicentenarului Proclamaţiei de la Padeş şi începutul Revoluţiei de la 1821, s-au îndreptat apoi spre biserica din Prejna.
La bisericã, am fost aşteptaţi de preotul paroh Marius Stoican. Biserica din Prejna este o bisericã construitã la acea vreme din lemn, la anii 1808, avându-i ca ctitori pe Tudor Vladimirescu şi prietenul sãu Gheorghe Duncea. Slujba de pomenire a eroului naţional Tudor Vladimirescu, cãzut jertfã în revoluţie, de trãdarea unor apropiaţi şi unor hapsâni de onoruri şi mãriri nemeritate ce nu trebuie nici mãcar amintiţi.
S-au întins împãrţiturile pe un ştergar alb, pe o masã în nava bisericii. Slujba de pomenire pentru eroul Tudor, martir al revoluţiei de la 1821, iniţiatorul şi sufletul acesteia, a fost fãcutã de preotul Marius Stoican cu ajutorul dascãlului Vasile Basarabã.
Dupã depãnarea unor amintiri ale locului şi perspectiva viitoare a aşezãrii şi nevoilor bisericii, am pornit spre ultimul obiectiv al periplului nostru de comemorare a Revoluţiei de la 1821, satul Cerneţi.
Ultima oprire a noastrã pe traseul din 23.01.2021, ce s-a dorit o rememorare a unei pãrţi din drumul de început al Revoluţiei de la 1821, de la Padeş la Bucureşti, a fost la Cerneţi, finalul periplului nostru bicentenar. Aceastã localitate, la acea vreme capitalã a judeţului Mehedinţi, unde Tudor Vladimirescu era puternic ancorat în identitatea urbei, a fost unul din punctele de sprijin pentru Tudor în declanşarea revoluţiei.
Am ajuns dupã amiaza la Monumentul lui Tudor din Cerneţi. Satul era liniştit, fãrã circulaţie, fãrã freamãt, precum a fost la Padeş, de relaxare binemeritatã pentru truditorii pãmântului ce aprovizioneazã cu zarzavaturi pieţele Severinului. Nici o urmã despre o fostã sau actualã comemorare a datei de 23.01.1821 de început al Revoluţiei de la 1821. Poate edilii se pregãtesc pentru luna iunie, sã omagieze jertfa lui Tudor şi a celorlalţi participanţi la Revoluţia din 1821. Monumentul din parcul satului a fost o înfãptuire prin subscripţie publicã la 1914. Aceia au fãcut-o cu determinare patrioticã. Acum ne e greu sã şi comemorãm, dar sã mai ridicãm un semn de recunoştiinţã pentru eroii neamului la an de Bicentenar.
S-a depus o coroanã de flori la Monumentul lui Tudor cu un tânãr chipeş, Angel Semenescu îmbrãcat în pandur, de gardã, ca în trecut lângã Domnul Tudor. Tânãrul reprezentantul viitorimii ne dã speranţã pe mai departe. Apoi, am pãstrat un moment de reculegere pentru cei ce s-au jertfit, atunci şi am încheiat periplu omagial, ca o zi implinitã pentru participanţi dar şi cu puţinã mâhnire în suflet pentru viitor… la ceea ce am vãzut, ca percepţie a unor edili şi nu numai.
Dumnezeu sã-i odihneascã în pace pe martirii Revoluţiei de la 1821!
Dumnezeu sã ocroteascã România!
Ing. Stancu-Ştefan Rãchitan
