Sucã, nea Popescu metropolitanu banilor publici, fântâna dispãrutã di la Baia de Aramã şi drumu oaselor pãnã la Orşova

               Mã nepoate, mare e grãdina universului, cã altfel nu sã explicã cum ar putea Orşova sã facã parte din douã zone metropolitane. Acuma ştiu cã v-am luat pe nepregãtite, cã aşa mã luã şi pe mine Veta, care îmi atrasã atenţia cã sã umflarã muşchii atât de tare la neşte politicieni, încât ajunsãrã sã anunţe cã ar vrea sã facã ‘mnealor Zona metropolitanã Orşova. Acuma, stau şi mã minunez, de fro trei zile încoace, cã neni, ori nu ştie ce vorbeşte, vorba lu’ Sache al lu’ Zãpãcitu, ori vorbesc aşa, sã sã bage în seamã. Da, hai sã o luãm pe rând, cã deja începe sã-mi fie simpatic nea Stoica, actualu’ primar, care sã pare cã e mai isteţ. În august 2018 ia fiinţã Zona Metropolitanã Drobeta, la care aderã şi municipiul Orşova, alãturi de Şimian, Malovãţ, Prunişor, Izvorul Bârzii, Brezniţa de Ocol, dar şi de Consiliul Judeţean Mehedinţi. Toate bune şi frumoase, zona metropolitanã are sediu, statut, patrimoniu, numai cã sã trezesc şi neşte politicieni, mânaţ în luptã pentru câştigarea Primãriei Orşovei şi, nici mai mult, nici mai puţin, din neştiinţã sau şi mai rãu, cu bunã ştiinţã, anunţã cã ar vrea sã înfiinţeze Zona metropolitanã Orşova. Cã au citit ‘mnealor şi sã poate. Pã sã poate, cum sã nu sã poatã, cã şi vrabia zboarã, da tot la mãlai viseazã. Mai ales când ai atâtea afaceri cu statu’…

Acuma, pragmatic vorbind, câte şanse are Orşova sã obţinã fonduri europene, beneficiind de o Zonã metropolitanã extinsã, în care se aflã acum, ori pe cont propriu şi având şi alte comune limitrofe în spate, cãrora trebuie sã le asigure proiecte de dezvoltare?! Zisã al lu’ Zbanghiu cã sã îndoieşte cã vreun visãtor dintre ‘mnealor ar şti rãspunsul, aşa cã nu-l mai aşteaptã.

Mã fraţilor, apãrurã cãpşunile în piaţã şi nu mai doarme nerodu de Sucã, de grija lor. Cã ãsta a mâncat cãpşuni de când era mic, da de la el din curte, cã e bãiat crescut la ţarã, de bunici, iarã acuma îşi pune pofta în cui, când sã uitã la preţ şi sã catã pin pozonare. Bine, el sperã sã mai scadã, da anu’ trecut aşa au rãmas, aşa cã slabe şanse. Noroc cu pandemia, cã aşa l-am mai ţinut din scurt, da acuma sã terminã şi sã vezi cum stã la intrare, sã vadã când sã reduce tariful. Sã fie primul, sã nu i-o ia careva înainte.

Bine, pãnã scade preţu’ la cãpşuni, dispar fântânile publice din la Baia de Aramã, iar de altele sã alege prafu. Sã ştie!

Mã fraţilor, lãudarãm data trecutã construirea unui Spital Privat, aproape lipit de cel de stat şi cetitorii noştri obiectivi ne-au atenţionat cã nu ieste vorba de orişice construcţie, ci una deosebitã, inspiratã de gândirea unor specialişti în ale sãnãtãţii, UMBLAŢI. Cam aşa şi ieste, parcã ar fi ceva ce te duce pin Dubai, vorba lu’ Tanţa lu’ Pecingine.

Mã nepoate, aproape veni vara, începu şi coşmaru’ pentru şoferi, pe cei douãzeci şi ceva de kilometri, di la Severin la Orşova. Pãi da, cã începurã lucrãrilor de reparare (ca în fiecare an!?) a asfaltului di pe drumu’ european.  Deocamdatã ieste acceptabil, cã nu ieste aşa circulaţie, iar cozile sunt pãnã la cinci şase sute de metri. Da sã vezi de sãptãmâna viitoare, rãbdare şi tutun.

Sã pare cã la Mehedinţi ieste o problemã cu cei trecuţi în şomaj tehnic din motive de pandemie, în urmã cu ceva timp. Adicã, cei ce sã ocupã cu punerea în platã a şomerilor constatã cã sunt ceva nereguli, iar patronii nu rãspund la telefon, iar când rãspund l-au trimis chiar şi pe nea Suru, şãful şomajului pe judeţ, la contabili, cã ei ştiu ce şi cum. Da, s-ar putea sã rãmâna oamenii fãrã bani şi atunci sã te ţii, spectacol!

Mã fraţilor, la Mina Jegujani, aflatã în conservare, sunt 6 angajaţi: 3 şefi şi trei muncitori, iar director este nea Ilie Petrescu, fost senator PRM Gorj. Da despre asta om mai vorbi!

Şi dacã tot ajunsãrãm la amintiri, reamintim celor ce administreazã municipiul Drobeta Turnu Severin cã au apãrut gropi pe multe din strãzile oraşului, nu numa în Cartieru’ Tineretului, cã groapa din intersecţia  strãzilor Roşiori cu Albãstrelelor, prezentatã data trecutã, sã încãpãţâneazã sã sã astupe sângurã, generând adevãrate spectacole şofereşti, ca în povestea cu cele douã capre care s-au întânit pe punte. Da şi mai grav ieste cã jivinele, şerpii mai ales, au ajuns şi în zona locurilor de joacã pentru copii, amenajate ad-hoc de pãrinţi pe strada Gorunului, bunãoarã.

Aşa cã, pãnã data viitoare feriţi-vã de duşmani, hai sã fiţi iubiţi şi optimişti!