De 30 de ani, sectorul privat este compus din cetãţeni consideraţi de mâna a doua. Clasa bugetarilor este una formatã din privilegiaţi. Mai ales în ultimii 10 ani, bugetarul a fost o categorie care a crescut în rang social. Unii bugetari au ajuns efectiv baroni, cu foarte mulţi bani, cu firme pe care le controleazã prin interpuşi, fãcând uneori afaceri cu statul. Clasa bugetarilor este undeva deasupra.
În ultimii 10 ani s-a ridicat din sectorul privat clasa corporatiştilor. Nu toţi angajaţii din privat au fost aşadar sub talpa bugetarilor. S-au ridicat corporatiştii cu salarii de mii de euro, care îşi dãdeau banii pe haine, excursii de week-end în Europa sau Dubai sau pe ratele de la locuinţele din complexurile rezidenţiale. E adevãrat cã specia de corporatist român e cea care consumã covrigei toatã ziua şi care lucra vreo 20 de ore din 24. Un fel de semisclavie din care mulţi nu mai ieşeau întregi la trup sau la minte. Au existat în ultimii ani cazuri de moarte prin epuizare în sectorul corporatist. O femeie îşi luase de lucru şi acasã. Practic, nu mai avea o viaţã care sã fie delimitatã de muncã la corporaţie.
Creşterea aberantã şi nejustificatã în multe cazuri a salariilor la bugetari a avut ca efect migraţia dinspre sectorul privat cãtre sectorul public. Adicã la muncã puţinã şi salarii mari. E adevãrat cã sunt cam 20 – 30% dintre bugetari care îi ţin în spate pe ceilalţi 70%, dar asta nu conteazã. Conteazã cã restul de 70% au venit în sistemul de stat prin intermediul pilelor şi a unor concursuri trucate. Din acest motiv nici nu se poate face performanţã în administraţia publicã sau la companiile de stat. Este normal ca un angajat din sectorul privat sã vâneze un post de femeie de serviciu la stat, unde salariul se apropie, în anumite cazuri, de 3.000 de lei, plus alte bonusuri.
De ce nu vrea niciun politician sã reformeze clasa privilegiatã a bugetarilor? Este foarte greu sã dai afarã peste noapte zeci de mii, sute de mii de oameni care au intrat pe pile în sistem. Funcţionarul este bine protejat de lege şi poate fi foarte greu concediat. Apoi, sunt câteva milioane de alegãtori. Aţi observat cã la un moment dat se punea problema trimiterii în şomaj a angajaţilor din sectorul public. S-a urlat chiar de cãtre cei aflaţi la putere cã toatã lumea este egalã în faţa pandemiei şi trebuie sã dea dovadã de solidaritate. Nu a mai fost aşa. Bugetarii nu au mai fost trimişi acasã cu 75% din leafã şi practic au tras de zile, ba pe acasã, ba pe la muncã şi au primit salariul întreg. Este şi normal ca Orban şi ai lui sã ierte bugetarul de la solidaritate în vremea pandemiei, dat fiind faptul cã reprezintã un grup ţintã de alegãtori şi de voturi sigure. Pe ei au mizat şi pesediştii şi alţii înaintea lor. Fiecare a cãutat sã îi atragã de partea sa pe bugetari, indiferent de vremuri.
La fel se procedeazã cu farsa educaţiei online. În primul rând, Guvernul acesta ar fi trebuit sã se asigure cã existã logistica pentru a se face învãţãmânt online. Adicã sã deţinã toţi elevii şi profesorii materialele necesare, echipamente şi internet, dar şi cadrul legislativ în baza cãruia se poate desfãşura educaţia online. Nu i-a interesat niciodatã aspectul acesta al învãţãmântului şi ridicarea elevilor de la ţarã, la nivelul celor de la oraş, cel puţin în ceea ce priveşte dotãrile. În rest este o farsã, din care nu fac parte peste 300.000 de elevi care nu au acces la tehnologie şi la predarea online.
Apoi vorbim de situaţia economicã şi planurile de revenire dupã pandemie. Dacã va trece în urmãtoarele luni. Se spunea cã prioritate are agricultura. Aşa se spune de pe vremea lui Decebal. Tot la 10% am rãmas cu nivelul irigaţiilor. Sã le fie ruşine tuturor politicienilor, indiferent de culoarea politicã. În 30 de ani România are irigatã doar 30% din suprafaţa agricolã.
La final, indiferent de numãrul de morţi, de cauze, de pandemie, de molimã, de rãzboi, trebuie ţinut cont la orice orã din zi şi din noapte cã guvernanţii îşi fac tot timpul calcule electorale. Oricât de cinic şi inuman ar putea pãrea acest lucru. Dacã le trebuie mai multe cazuri vor face pe dracu în patru sã fie mai multe testãri, dacã nu, atunci vor reduce numãrul de testãri la coronavirus. Şi aşa mai departe. Şi ajutoarele în economie ţin cont de calcule electorale. Alegerile locale şi parlamentare doar au fost amânate şi nu anulate. În ultimele douã sãptãmâni chiar sunt vizibile şi penibile eforturile electorale penibile pe alocuri ale şefului statului. Toate deciziile au ţinut cont şi vor ţine cont de un calcul electoral. Puterea este cel mai mare miraj.
