Mã fraţilor, trecu şi Paştele ãsta, parcã nici n-ar fi fost, aşa de repede trecu. Vru al lu Zbanghiu sã sã ducã sã ia luminã, pi la miezu’ nopţii, da când vãzu luminile maşinii de miliţie, o luã la sãnãtoasa şi sãri pârleazu’ înapoi acasã, sã bãgã sub pat şi adormi. Îl gãsirãm a doua zi la prânz, dupã sforãit. Pe nerodu de Sucã îl apucasã foamea, înainte sã ia anafurã, de abia ne ţinurãm la el sã nu intre în a oalã cu sarmalele de le pregãtisã Veta. Îi trimiserãm şi lu’ naşu Pantelicã, fro douãzeci, cu trinu’ la Bucureşti, sperãm sã ajungã de Crãciun. Pe Tanţa lu Pecingine şi pe Marghioala lu Fleaşcã nu le mai aşteptarãm a doua zi, cum ne era obiceiul, cã nu ştiurã ce sã scrie în declaraţie şi nici nu mai aveau loc unde sã scrie datele, pe alea vechi.
Mã nepoate, da în toatã nebunia asta cu pandemia, a mai tare fu aia cu nea Drãghiea, nea fostu’ prefect, care o luã pe tanti Teiş şi zisãrã cã ei salveazã planeta. Bine, nu chiar, da cã sã oferã voluntari, sã facã cumpãrãturi pentru cei care nu pot, sã pun la dispoziţia primãriilor care au nevoie de voluntari, ce mai. Bine, rãmasãrã probabel cu zisu, cã nu vãzurãm pus în practicã nimica, da fu bunã de imagine. Unde mai puo cã între timp nea Drãghiea sã mai pozã şi cu un câine lup, probabel sã arate cã e bine pãzit pe drumurile Mehedinţiului. Deh, fiind bãiet, pãduri cutreieram.
Mã nepoate, sã umflã cheptu în nea Virgil di la Economie atâta, cã ierea sã dea pe dinafarã. Cã totul e sub control, cã sã reporneşte economia, cã sã fabricã de toate, di la mãşti pãnã la ventilatoare la noi în ţarã, cã sã ieftineşte carburantu’, cã o sã curgã lapte şi miere ca pe Dunãrii, ce mai. Numai cã nici colegii şi şefii ‘mnealui nu mai crezurã, la un moment dat, aşa cã la ultima întâlnire, nea Popescu di la Economie fu zdravãn muştruluit şi nea şefu Rareş sã uitã cruciş de câteva ori, cã nu-l vedea prea bine pe nea Virgil. Care pin declaraţiile publice, probabel de emoţie, ca sã nu zicem de neştiinţã, încurcã tona cu barilul, când vorbi de efectele scãderii preţurilor ţiţeiului asupra României, confundând datele de producţie. Ce sã faci, n-ai ce sã faci. Iote aşa!
„Miniştrilor le spun doar atât: Sã îşi bage minţile în cap şi sã comunice cu partidul şi sã nu facã pe nebunii, pentru cã altfel voi ieşi public şi îi voi spulbera”, cam aşa s-a rãstit tãtucu’ Rareş Bogdan, la miniştrii guvernului Orban.
Între timp, politica bate acţiunea, aşa cã nea prefectu’ îi ţiine isonu’ lu nea ministru’ di la Economie. Cum zice ultimu ceva, cum aplicã nea Cristinel, de zici cã e literã de lege. Mai nou sãri la bãtaie nea Virgil, cã nea Aladin angajã ingineri şi jurişti la spital, în loc de medici. Nu stete pe gînduri şi nea prefectu solicitã un rãspuns, pe tema asta, da în regim de urgenţã, cã doar de aia suntem în stare de urgenţã. Tot în regim de urgenţã sã fãcurã schimbãri la UPU şi AMBULANŢÃ, de plecarã maşinile sã facã taximetrie, aşa pentru eficirnţã managerialã.
Mã fraţilor, da în loc sã discuţi, sã vezi dacã era nevoie, poate oamenii ãia sunt necesari pe lângã medici, în perioada asta, te apuci de scandaluri publice. Cã aşa sã rezolvã la noi lucrurile, în public. De aia merg toate bine, înfloreşte comerţu’, turismul duduie, când o sã sã mai relaxeze situaţia, dupã 15 mai, sã vezi cum dã bunãstarea pe dinafarã. Nu te mai ţii la ea, aşa o sã fie. Pãnã atuncea, trebe sã mai înghiţim în sec, sã ne facem provizii de mãşti de protecţie la super-preţuri, cã numai cu astea putem umbla pin magazine şi mai departe, om mai vedea, inclusiv despre politichia localã.
Aşa cã, pãnã data viitoare, hai sã fiţi iubiţi şi optimişti
