* “Doamna cu coasa” a curmat la acest început de an destule vieţi, între care şi trei jurnalişti – Cristina Ţopescu, Aurel Neagu şi Bogdan Lupulescu. Cea mai cunoscutã dintre ei, Cristina Ţopescu. A ridicat cele mai multe semne de întrebare din cauzã cã a fost gãsitã moartã în casã dupã câteva sãptãmâni de absenţã din spaţiul public. Cristina Ţopescu, fiica celebrului comentator sportiv, dispãrut şi el dintre noi în urmã cu ceva vreme, era cunoscutã ca o fire singuraticã, preocupatã de grija pentru animalele fãrã stãpân, cu o viaţã practic necunoscutã nici pentru cunoştinţele foarte apropiate. În ultimele zile s-a vorbit de faptul cã era apãsatã de numeroase datorii, de unde şi o posibilã prelungitã stare depresivã. Dispariţia acestei femei delicate şi introvertite, la doar 59 de ani a îndoliat media româneşti. Dumnezeu sã te aibã în paza Sa, Cristina Ţopescu!
* A fost omagiat Poetul Naţional, Mihai Eminescu, cu ocazia împlinirii a 170 de ani de la naşterea sa. Nu ştim cum a fost omagiat Eminescu prin alte locuri din ţarã, dar pe la noi s-au vânturat aceleaşi obişnuinţe, înţelenite de atâta amar de ani. Aceeaşi clientelã a organizatorului, aceaşi gaşcã greu de suportat de „eminescologi”, pentru care exegetul poetului, G. Cãlinescu, nutrea cel mai profund dispreţ, aceleaşi premii date pe cumetrii, aceeaşi bogatã recoltã de diplome, aceeaşi atmosferã de tãmâiere fãrã obiect, aceleaşi autoritãţi vag plictisite, vag interesate, în sfârşit, inevitabilul fel al patrulea. Nu ştim dacã sponsorii tradiţionali ai manifestãrii cer nişte explicaţii cu privire la modul cum au fost cheltuiţi banii, nu ştim sigur nici dacã inevitabilul Cimpoi a fost şi acum tartor peste juriu nu mai ştim nici alte detalii. Poate le vom afla dupã ce va mai trece suficient timp pentru ca aspectul acesta financiar sã nu mai intereseze multã lume. Important e cã am mai rãmas odatã cu acelaşi gust sãlciu dupã acest eveniment de omagiere a Poetului Naţional în cadrul Zilei Culturii Române.
* Guvernul neputinţei naţionale s-a împiedicat în mâlul propriilor viziuni aşa-zis reformiste. Ce va fi fost în capul lor când au intrat ca berbecii într-un domeniu extrem de sensibil, cel al pensiilor, care abia ce fusese cât de cât pus pe picioare de trecuta guvernare. La Ministerul Muncii, ãştia au pus o ciumãfaie care, dupã ce cã e urâtã în spume şi vorbeşte sâsâit, face gafe incredibile, jignind pensionarii şi pe cetãţenii cu venituri mici, calificându-i leneşi etc. Tutei acesteia i-a intrat în cap sã ridice vârsta de pensionare a românilor la 70 de ani. Asta în condiţiile când speranţa de viaţã a românilor nu depãşeşte 75 de ani. Eu, unul, nu pricep de ce, în urmã cu doar cinci ani, te obligau sã ieşi la pensie la atingerea vârstei de pensionare, iar acum vor sã prelungeascã aceastã vârstã pânã la 70 de ani. Nu ne explicã nimeni? S-au schimbat mizele? Are cineva de câştigat sau de pierdut din acest joc de-a baba oarba? Înclin sã cred cã cineva are de câştigat ceva din aceastã confuzie, dar acel cineva doreşte sã rãmânã necunoscut.
* Iohannis a promulgat legea privind dublarea indemnizaţiilor pentru copii. Spre disperarea lui Ludovic Orban şi a aceleiaşi ciumãfãi care troneazã la Ministrul Muncii. Observatorii politici cred în mod sincer cã avem de-a face cu un rãzboi între Iohannis şi Orban. Aiurea, nu s-ar lãsa ãştia de mânã în ruptul capului. Problema e cã nu ştiu încotro s-o ia spre a mai pãstra câteva şanse pentru a prinde un culoar cât mai favorabil pentru anticipate, anticipate ce se anunţã ca un fel de loterie, de pe acum.
* Am vãzut-o şi pe închipuita aia de la Educaţie (Anisie sau cam aşa ceva). Dupã exemplul fostei ministrese de la Sãnãtate, din Guvernul PSD, duduia a pornit prin şcoli într-un fel de incognito. Ca sã observe ce? Ce ştie toatã lumea – w.c.-uri insalubre, în fundul curţii etc – dar sã arate cã e disponibilã şi cãtre abuzuri, intrând ca vãtaful (nici directorii respectivelor şcoli nu îşi permit asta!) chiar în mijlocul unor ore de curs. Cine te-a instruit în zona regulamentelor şcolare, cucoanã? Sau vrei sã devii un fel de zbir al sistemului şi nu ştii cum sã faci?
