La vânãtoare de funcţii

* Eu continui sã cred cã nu românii şi l-au ales ca preşedinte pe acest sinistru Iohannis, ci cã, prin procedee specifice anumitor domenii de activitate, le-a fost bãgat pe gât cu anasâna. Nu pentru cã ar avea har de conducãtor sau priceperi varii, nu, nici vorbã, ci fiindcã e meşter în materie de dezbinare şi de urã naţionalã. Uitaţi-vã la ceea ce scoate pe gurã şi observaţi cã individul nu e capabil/dispus sã-şi îndulceascã mãcar, cât de cât, discursul, darmite sã şi-l schimbe?! Fãlcile, mandibulele, molarii, în fine toate accesoriile de acest tip sunt setate pe rumegarea de bazalt, gresie şi alte roci deci, la nivelul actului vorbirii/ comunicãrii, nunanţãrile terminologice sunt greu, dacã nu imposibil de realizat. Fireşte, de aici rezultã cã mutaţiile sufeteşti, afective, intelectuale au fost şi ele de-a dreptul inexistente. Omul vorbeşte de „golãneala pesedistã”, de corupţire, care ar zãcea în bagajul, în zestrea aceluiaşi PSD, de arestãri şi de alte asemenea grozãvii, Constituţia este acelaşi accesoriu numai bun de ignorat dacã existã doar bãnuiala cã s-ar aşeza de-a curmezişul intereselor  sale personale şi aşa mai departe…

* Mai nou, individul despre care cu destulã greaţã facem vorbire vrea sã demareze aşa-zisul proiect  „România normalã” cu deposedarea unor personalitãţi de decoraţiile  care le-au fost acordate de-a lungul anilor. Fireşte, s-a împiedicat mai întâi de Adrian Nãstase, decorat în 2002 cu ordinul „Steaua României”. Sigur, dar cine nu s-a legat şi nu se leagã de Adrian Nãstase?! Vorba cuiva, cunoşti omul de valoare dupã numãrul idioţilor care-l contestã, înjurã, atacã, lovesc etc). Lui Iohannis ãsta i-a cãzut la rânzã cã tot mai multã lume vorbeşte din ce în ce mai deschis despre meritele incontestabile ale valorosului fost premier în procesul integrãrii României în Uniunea Europeanã şi în NATO. Şi cum adicã, sã nu aibã el niciun merit la toate astea, tocmai el, unicul, incomparabilul Dulap Sãsesc? Bine, avuseserã alţii grijã sã-l… ascundã dupã zãbrele şi sã-i confişte rapid meritele şi sã se împãuneze cu ele pe Adrian Nãstase. În altã ordine, a folosit cuiva cã politicianul român cel mai prestigios apãrut dupã decembie 1989 a stat şi stã încã în afara vieţii politice, nevinovat fiind sau cu nedoveditã vinovãţie? Uitaţi-vã la ce sinistre hahalere, la ce analfabeţi şi tute patentate populeazã astãzi scena politicã şi încercaţi sã faceţi nişte comparaţii lipsite de prejudecãţi. Într-o vreme în care politicieni de vocaţie, cu pregãtire înaltã şi prestigiu intelectual sunt marginalizaţi sau, mai rãu, zac prin puşcãrii din te miri ce motive, România se face de râs prin Europa cu o şleahtã de mahalagii care, atunci când e vorba sã apere cu demnitate interesele ţãrii lor trãdeazã cauza sau, în crizã de inspiraţie, bagã capul între picioare… E normal ca, în asemenea situaţii, sã vinã bruxellezul (dar nu numai el) sã batã cu pumnul în masã aici, la Bucureşti pretinzând tot felul de avantaje şi prioritãţi de care, în ţara lui de baştinã n-ar fi putut nici sã audã? Concluzia mea: cu ochii pe Bolovanul închipuit de la Cotroceaua Mov şi, la prima gafã pe care o va comite, daţi fãrã milã cu suspendarea în el. Omul nu mai meritã nicio clemenţã, dupã principiul „Nu-l ierta, Doamne, cã ştie ce face!”.

* Sunt nişte obişnuiţi cu funcţiile de şefi de deconcentrate, puşi în respectivele funcţii de PSD, care, preocupaţi de cum sã se întoarcã mai frumos de la stânga la, nu-i aşa, dreapta, acuzã pe foştii lor binefãcãtori de nenumãrate abuzuri, la care, preocupaţi de propriile metamorfoze, nu prea au avut timp sã se gândeascã.  Exceleazã, în acest sens, fosta şefã de a IŞJ Mehedinţi. Pe care noi am înţeles-o atunci când avea dreptate. S-a obişnuit şi dumneaei sã fie şefã. S-or fi terminat competenţele prin învãţãmântul mehedinţean şi nu ştiam noi?