Anul ce se apropie vertiginos va fi dominat de politic. Cu certitudine va fi un an dificil, totul sau aproape totul va fi acoperit de marele iureş al confruntãrilor electorale, de certuri şi dispute, de nervozitate.
Acum, odatã cu recenta schimbare a macazului guvernamental, e de aşteptat ca tensiunile politice sã fie şi mai intense, iar atmosfera şi mai grea decât a fost pânã acum. Deja se simte în aer marea presiune a bãtãliilor ce vor veni.
Oamenii politici sunt mai nervoşi ca niciodatã. Şi mizele sunt mari. Sã ne gândim cã în 2020 vor avea loc în primul rând alegerile locale, cu alegeri pentru primari, consilieri locali şi judeţeni. Interesele sunt uriaşe, cãci cine câştigã are puterea la nivel local şi judeţean, adicã face şi desface, taie şi spânzurã.
Configuraţia puterii la nivel local este extrem de importantã pentru partidele politice. De aceea vor arunca totul în joc, toate resursele. Cã ne place sau nu, rolul şi sensul mecanismului politic tocmai acesta este: sã acceadã la putere, sã acapareze toate pârghiile puterii. Din acest punct de vedere e de înţeles încordarea care dominã acum mediul politic şi de la noi, şi de peste tot.
Dupã locale vin alegerile parlamentare, cele care vor defini, în ultimã instanţã guvernul anului 2021. Noua putere se va configura abia dupã parlamentare, aşa cã toamna anului ce vine se anunţã deja foarte „grea” din punctul de vedere al tensiunilor.
Intuim cu toţii cã anul 2020 va fi unul „special”, şi nu neapãrat într-un sens fericit. Un an în care ne vom certa foarte mult şi foarte des între noi din cauza opţiunilor sau vederilor politice diferite. În care ne va fi teamã unii de alţii, din aceleaşi motive. Politica a reuşit sã ne dezbine formidabil, şi pendulãm aşa, fiecare cu adevãrul sãu, fiecare cu dreptatea sa, fiecare cu valorile sale într-o nebuloasã fãrã capãt.
În ceea ce ne priveşte vom încerca sã privim „fenomenul” politic cu cât mai multã obiectivitate. Nu de dragul obiectivitãţii în sine, ci pentru a pãstra o distanţã rezonabilã faţã de fenomen. Cãci purtãm convingerea cã politicul e un rãu necesar, nu mai putem trãi în afara lui, dar ce bine am trãi dacã acest rãu necesar nu ar fi atât de extins şi dacã nu ar aduce între noi atâta dezbinare şi animozitate.
