De douãzecişinouã de ani, la Drobeta Turnu Severin este sãrbãtorit Luceafãrul Poeziei române, Mihai Eminescu.
Festivalul “Mihai Eminescu” a pornit ca iniţiativã a scriitorului Florian Copcea, aşa cum se întâmplã şi azi, şi Biblioteca Judeţeanã “I. C. Bibicescu”. În timp s-au alãturat acestei manifestãri foarte multe instituţii locale şi judeţene, care au dat o altã anvergurã evenimentului, iar data de 15 ianuarie, a devenit prin lege, din anul 2010 “Ziua Culturii Naţionale”.
Aşa se face, cã la început de ianuarie, în fiecare an, Ziua Culturii Naţionale este celebratã la Drobeta Turnu Severin odatã cu Festivalul Internaţional de Literaturã “Mihai Eminescu”, organizat de Florian Copcea şi Fundaţia Culturalã “Lumina”, de Consiliul Judeţean Mehedinţi, prin Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”, Prefectura judeţului Mehedinţi, Primãria şi Consiliul Local Drobeta Turnu Severin, Episcopia Severinului şi Strehaiei, Muzeul Regiunii Porţile de Fier, Palatul Culturii “Teodor Costescu” şi nu în ultimul rând Academia Moldovei.
Ediţia din acest an, a fost una reuşitã care s-a bucurat de prezenţa factorilor decizionali precum prefectul Nicolae Drãghia, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Aladin Georgescu, şi a unor personalitãţi culturale remarcabile.
De aproape, treizeci de ani, Emilia Mihãilescu, managerul Centrului Cultural “Nichita Stãnescu” se implicã pentru organizarea acestui eveniment cultural-artistic de mare ţinutã. Aşa cum a fãcut-o şi la aceastã ediţie, asigurând o parte din finanţarea manifestãrii.
Centrul Cultural “Nichita Stãnescu” condus de Emilia Mihãilescu, subordonat Consiliului Judeţean Mehedinţi acordã o importanţã deosebitã şi asigurã finanţarea pentru foarte multe proiecte culturale, fie proprii, acestea având o paletã largã de activitãţi, de la organizarea festivalurilor de tradiţii şi folclor, de muzicã uşoarã, de literaturã şi poezie, editarea de cãrţi, şi a revistei proprii de culturã, tradiţii şi obiceiuri populare “Rãstimp”, fie proiecte culturale în parteneriat cu diverse entitãţi, asociaţii, unitãţi teritorial administrative.
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier – Festivalul Internaţional Mihai Eminescu
Luni, 14 ianuarie 2019, în Sala Virgil Ogãşanu a Palatului Culturii Teodor Costescu a avut loc Festivalul Internaţional Eminescu, eveniment cultural organizat de Fundaţia Lumina, în parteneriat cu Muzeul Regiunii Porţilor de Fier. În deschidere, Corul Kinonia a prezentat un scurt program artistic, preoţii grupului încântând auditoriul cu câteva melodii pe versurile marelui poet naţional. Au rostit alocuţiuni prefectul judeţului, preşedintele Cosiliului Judeţean Mehedinţi, IPS Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei şi alţi invitaţi. Managerul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, prof. Drd. Doiniţa Mariana Chircu a precizat: „Atmosfera de aici m-a transpus în anii adolescenţei, atunci când, la rândul meu, coordonatã de profesori care sunt acum în salã, organizam evenimente similare. Vã spun cã e bine dacã reuşim, la zile de mare sãrbãtoare, cum este Ziua Culturii Naţionale, sã trãim emoţii puternice. Pentru cã, de fapt, cultura este realizatã, perceputã şi simţitã de oameni capabili de emoţii puternice. Am sã vã vorbesc în numele Muzeului Regiunii Porţilor de Fier şi sã salutãm, evident, eforturile de-a lungul zecilor de ani, ale domnului Florian Copcea. Eu îmi aduc aminte de ediţii ale festivalului când nu a avut atât de mulţi organizatori, şi cred cã i-a fost foarte greu. Acum ne are pe toţi şi cred cã este mai bine aşa şi mi-aş dori sã fim de la an la an mai mulţi şi sã ne adãugãm celor care în judeţul Mehedinţi vibreazã pentru ceea ce înseamnã trãire spiritualã. Şi dacã vorbesc despre trãire spiritualã în aceastã salã, aşa o densitate spiritualã este aici, încât mi-am propus mai mult sã vã ascult pe dumneavoastrã şi sã vorbesc cât se poate de puţin. Dar nu pot sã nu spun cã Academia, de la înalţimea sa, a luat decizia excepţionalã ca noi, românii, sã sãrbãtorim în 15 ianuarie Ziua Culturii Naţionale şi a legat-o de ziua Luceafãrului românesc şi în felul acesta, toţi ce care suntem bolnavi de Eminescu, sã retrãim ceea ce înseamnã emoţiile transmise de cel care a fost o minune a naturii trecãtoare”. Muzeul Regiunii Porţilor de Fier a acordat premii câştigãtorilor Festivalului. La ediţia din acest an au prezentat comunicãri istorici, critici şi istorici literari din ţarã şi din comunitãţile româneşti din afara graniţelor, ocazie de a aduce noi contribuţii la descifrarea şi interpretarea operei eminesciene, dar şi de a racorda Severinul în circuitul valorilor culturale universale.
169 de ani de la naşterea Poetului
Cu prilejul celebrãrii zilei de naştere a „luceafãrului poeziei româneşti” şi marcând în aceeaşi mãsurã Ziua Culturii Naţionale, marţi, 15 ianuarie 2019, Casa Corpului Didactic Mehedinţi a organizat activitãţi variate: vizionare şi audiţie a poeziei eminesciene în interpretarea marilor actori români, expoziţie de carte şi masã rotundã la care au participat cadre didactice care predau literatura românã sau care sunt interesate de personalitatea puternicã a poetului „nepereche”.
În cadrul expoziţiei de carte, au fost expuse cãrţi din Biblioteca C.C.D. Mehedinţi, dar şi din biblioteca proprie a participanţilor la eveniment, însoţite de scurte prezentãri: o carte de dimensiuni miniaturale a poemului „Luceafãrul”, achiziţionatã în anul 2000, cu ocazia aniversãrii a 150 de ani de la naşterea Poetului, o carte în ediţie bilingvã (românã şi englezã),
achiziţionatã în anul 1980, iar doamna profesor Neacşu Simona a prezentat cea mai nouã ediţie a Operei lui Mihai Eminescu, în 11 volume, achiziţionatã chiar în ziua evenimentului, cu ocazia aniversãrii din anul acesta.
S-au recitat poezii, au avut loc prezentãri ppt, comunicãri, dezbateri legate de viaţa şi impactul local, naţional şi universal pe care îl are Mihai Eminescu în societatea contemporanã.
Doamna profesor Dãgãdiţã Ionica a recitat poezii din creaţia proprie despre Eminescu, sensi-bilizând întreaga audienţã şi prin discursul despre predarea poeziei eminesciene la clasã. S-a recitat un fragment din poezia „Luceafãrul” în variantã bilingvã: românã şi englezã, remarcându-se aceeaşi melodie a limbii, cu dezbateri şi comunicãri pe tema universalitãţii lui Eminescu, fiind tradus încã din timpul vieţii chiar de cãtre Regina Carmen Sylva. Aceasta l-a chemat la Palatul Peleş, pentru a-l determina sã colaboreze la proiectele ei culturale. Eminescu n-a acceptat statutul de poet de curte, dar traducerile poeziilor sale în limba germanã au rãmas. La acestea s-au adãugat, de-a lungul anilor, traduceri în limbile: francezã, englezã, spaniolã, portughezã, italianã, chinezã, japonezã, arabã, hindi, maghiarã.
S-a discutat despre complexitatea universalitãţii lui Eminescu, cum ar fi faptul cã marele nostru poet se aflã în Guinness Book pentru cel mai lung poem de dragoste („Luceafãrul”) şi despre dimensiunea cosmicã, la propriu, a universalitãţii sale: pe planeta Mercur existã un crater cu un diametru de 125 de kilometri care îi poartã numele, iar în catalogul planetelor mici printre cele 233.943 de planete din Univers care poartã un nume, la poziţia 9.495 se aflã planeta Eminescu.
„Eminescu a fost o personalitate copleşitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligenţã, memorie, curiozitate intelectualã, culturã de nivel european, bogãţia şi farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune cã fãrã Eminescu am fi mai altfel şi mai sãraci”, scria Tudor Vianu.
„Ar fi meritat un Nobel pentru literaturã, dar acest premiu nu se acordã postum”, afirma academicianul Eugen Simion, fostul preşedinte al Academiei Române, care a militat şi a reuşit, cu sprijinul Academiei, ca ziua de 15 ianuarie sã devinã Ziua Culturii Naţionale. Parlamentul a aprobat aceastã lege în 2010, iar în expunerea de motive a iniţiatorilor legii se aratã: „Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastrã, o zi în care nu numai celebrãm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.
