Într-un cadru festiv, conducerea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier şi-a prezentat bilanţul la final de an. Managerul muzeului, prof. Drd. Chircu Doiniţa Mariana, a prezentat ziariştilor date referitoare la activitatea instituţiei pe care o conduce: “Mi se pãrea absolut firesc sã venim în faţa dumneavoastrã, la final de an, cu un raport public, iar prin dumneavoastrã sã ajungem la cei care ne sunt parteneri şi colaboratori. Pentru cã nimic nu am putea realiza decât cu ajutorul şi împreunã cu ei şi, bineînţeles, finanţaţi de Consiliului Judeţean Mehedinţi. Iar acest lucru pentru cã noi suntem o instituţie finanţatã de Consiliul Judeţean şi o micã parte din veniturile noastre proprii. O micã parte deocamdatã, deoarece de la anul va fi o bunã parte şi din veniturile noastre proprii. La sfârşitul anului, aşa dã bine, pentru cã am vorbit de parteneri şi dumneavoastrã, presa sunteţi cei care ne-au stat alãturi tot anul, sã ne întâlnim şi sã vã mulţumim pentru colaborarea pe care am avut-o în acest an, sã vã dorim şi noi aşa cum se doreşte la finalul anului, sã fiţi sãnãtoşi şi sã ne staţi în continuare aproape, pentru cã va urma un an în care parteneriatul nostru va fi mai susţinut, deoarece vom intra într-o nouã perioadã, a revenirii noastre la locaţia principalã a muzeului şi, bineînţeles cã fiecare activitate şi fiecare demers care ne readuce acasã va fi împreunã cu dumneavoastrã”.
Managerul muzeului a prezentat, succint raportãrile secţiilor instituţiei, punctând principalele activitãţi desfãşurate pe parcursul anului 2018. “Prin efortul nostru toate componentele activitãţii muzeului au fost, nu atinse, ci susţinute cu profesionalism şi dãruire, şi nu folosesc cuvinte mari pentru cã s-a putut constata de fiecare datã cã activitãţile au fost o reuşitã, tocmai pentru faptul cã toţi colegii mei pun suflet în ceea ce fac, iar muzeul are activitate la vedere şi activitate care nu este la vedere, care nu este expusã publicului şi nici partenerilor şi aceea este o activitate care necesitã destul de multã atenţie şi cunoaştere şi aici m-aş referi la secţia de restaurare – conservare, care ne pregãteşte de fiecare datã pentru expoziţii şi dincolo de ceea ce se vede în expoziţii are o activitate continuã, ca sã facã acele tratamente, restaurãri, conservãri pentru piesele expuse, dar şi cele neexpuse pentru piesele care vin în secţii din donaţii sau piesele care vin din cercetãrile arheologice. Celelalte secţii, pe lângã componenta de cercetare, care nu lipseşte la nicio secţie, au şi o componentã la vedere aceea de a organiza evenimentele culturale şi aş spune cã s-au organizat peste 30 de expoziţii”.
Managerul muzeului a punctat câteva dintre ele, amintind: „Vârstele pãmântului”, „Orşova în peisaj Danubian”, „Pãsãri rãpitoare”, „Pãdurea tezaurul biodiversitãţii”, „Tezaur pentru Basarabia”, „Port popular Mehedinţean, Tradiţie şi Modernitate”, expoziţia fãcutã împreunã cu Muzeul Olteniei din Craiova şi care face parte din demersurile susţinute de zona sud-vest Oltenia şi nu numai, de toatã România pentru a trece cãmaşa noastrã tradiţionalã în lista reprezentativã a patrimoniului cultural Unesco, „Povesti şi semne pe cãmaşa din Mehedinţi”, „Portul popular Mehedinţi în fotografii document”, „Femeia de-a lungul istoriei”, „Modalitatea de viatã culturalã la Schela Cladovei”, „Marşul robilor în secolul al XX-lea”, „Marele Rãzboi, Marea Unire a Românilor”, „Centenarul Marii Unirii în Oltenia”, „Interferenţe spirituale”, „Oltenia în culori”- pictor Dumitru Gheaţã, expoziţie fotograficã „Eroul necunoscut”.
În cadrul activitãţii de bilanţ, s-a reamintit faptul cã de curând s-au semnat documentele prin care muzeului i s-a dat în administrare Castelul Pleşa de la Obârşia de Câmp şi se sperã ca începând cu acest an, sã se identifice soluţii ca acesta sã fie reabilitat şi sã fie repus în circuitul turistic.
Un alt aspect discutat a fost cel legat de proiectele câştigate şi implementate la nivelul instituţiei. “Anul acesta colegii mei au muncit şi au realizat mai multe proiecte, 3 dintre ele au fost aşa de bine realizate încât au fost finanţate de AFCN şi aici mã refer la „Selfie cu omul preistoric”, „100 de file din cartea Unirii”, „Sã ţesem împreunã scoarţa unirii”, douã proiecte cu finanţare externã şi este vorba de proiectul „Cãlãtorie la începuturi” pe Europa Creativã, unde avem parteneriate cu Ungaria, Serbia, Croaţia dar sunt şi reprezentanţi ai Marii Britanii. Pe 12 decembrie echipa noastrã s-a deplasat la Cãlãraşi pentru semnarea contractului de finanţare pe proiectul „Mediul real, interactiv şi virtual pentru muzeele din Regiunea Dunãrii de Jos”, este un proiect pe România-Bulgaria. De asemenea, am depus şi este în curs de evaluare pe Europa Creativã proiectul „Implicarea persoanelor cu deficienţe de vedere în proiecte accesibile ale muzeului”. Am fãcut atât cât am putut, cu siguranţã nu am fãcut totul şi mai este loc şi faptul cã încet încet vom reveni acasã începând cu anul 2019 va fi şi mai mult de muncã”, a precizat managerul muzeului.
