Mugurel Onofrei, un artist apreciat şi bine vândut din Drobeta Turnu Severin, vrea sã dea o mânã de ajutor Spitalului Judeţean Mehedinţi pentru amenajarea unui salon din cadrul secţiei de oncologie. Pentru asta a scos la vânzare lucrãrile din ultima sa expoziţie deschisã la Castelul Artelor.
Rãdãcinile aduse de apele Dunãrii la barajul de la Porţile de Fier I din cele mai îndepãrtate colţuri ale Europei prind viaţã în mâinile artistului severinean, Mugurel Onofrei. Din deşeuri inutile devin „mângâieri ale ochilor, plãceri ale privirii”. Practic, rãdãcinile sunt supuse unui proces de uscare, nu rapidã pentru cã atunci lemnul ar crãpa, apoi se lucreazã, li se dã o formã, se pun pe un postament dacã este cazul, iar pe unele se dã cu lac lucios ori cu lac mat, în funcţie de piesã. Se lucreazã cinci-şase zile, poate chiar şi douã sãptãmâni pentru o singurã piesã. Ultima expoziţie a artistului Mugurel Onofrei deschisã la 1 Decembrie, cu ocazia Centenarului la Castelul Artelor din Drobeta Turnu Severin, se va transforma în “Rãdãcinile Speranţei”.
Expoziţia este pusã la vânzare
Marcat de moartea subitã a unei colege de la hidrocentrala Porţile de Fier I, rãpitã nemilos de cancer la 50 de ani, dar şi în amintirea altor colegi de muncã plecaţi din aceastã lume de aceeaşi boalã necruţãtoare, Mugurel Onofrei a hotãrât ca toate cele 50 de lucrãri ale sale sã fie vândute, iar banii sã ajungã la Secţia de Oncologie a Spitalului Judeţean de Urgenţe din Drobeta Turnu Severin, urmând ca salonul 415, sã fie renovat în funcţie de banii strânşi.
<<„100 de ani, România” s-a transformat în „Rãdãcinile Speranţei”. La finalul expoziţiei, în 15 ianuarie, ora 16:00, exponatele vor fi puse în vânzare, urmând ca banii rezultaţi sã fie direcţionaţi cãtre Secţia Oncologie a Spitalului Judeţean, iar salonul 415, sã fie renovat în funcţie de donaţiile dumneavoastrã. Ajutaţi ca aceste „luntrii de pe Dunãre” sã se transforme în „Rãdãcinile Speranţei” iar cele 50 de rãdãcini ale speranţei sã devinã 50 de uşi deschise cãtre speranţã şi credinţã>>, spune artistul severinean, care ţine sã mulţumeascã familiei sale pentru susţinere.
De altfel, o parte din obiecte expuse au fost deja vândute, proprietarii urmând sã intre în posesia lor dupã 15 ianuarie. Fiecare bãnuţ conteazã foarte mult pentru cã salonul respectiv aratã ca dupã bombardament. Trebuie schimbatã uşa de la intrare, ar fi nevoie de paturi noi, de pereţi curaţi şi multe alte lucruri, care sunt însã foarte costisitoare.
Inn, Tisa, Sava, Drava, Morava sunt principalii afluenţi ai bãtrânului Danubius, din amonte de Porţile de Fier. Pe aceşti afluenţi, aduşi din toate pãdurile seculare din Europa, plutesc falnici stejari, fagi, sãlcii cu rãdãcinile lor impozante. Unele din aceste luntrii eşueazã în faţa barajului de la Porţile de Fier 1. Acolo se sfârşeşte drumul lor. Pentru unele înseamnã însã un nou început. Imaginaţia împletitã cu dorinţa de a le da viaţã acestor pãrţi din rãdãcinile falnicilor arbori se concretizeazã în obiecte preţioase.
Mugurel Onofrei şi-a descoperit aceastã pasiune, inspirat de colegul lui, Mihai Tãtaru. În casa lui a vãzut câteva statuete realizate din rãdãcini de copaci. Atunci, când în 1999, învolburata Jidoştiţa a nãvãlit peste Gura Vãii, înecând-o, în urma retragerii ei s-au vãzut urmele dezastrului. Dar, printre “scaieţii şi ciulinii” dezastrului ieşeau timizi şi “ghioceii” viitoarei pasiuni. Şi de atunci, timp de 20 de ani, a descoperit peste 2.500 de pãrţi de “luntrii plutitoare”, care s-au rãspândit prin multe case ale prietenilor sãi. Los Angeles, New York, Londra, Madrid, Viena, Bucureşti sunt câteva din casele primitoare pentru “luntrile” de pe Dunãre.
