Am trecut cu toţi cam prea uşor peste declaraţiile ministrului Teodorovici referitoare la contribuţiile diferenţiate pentru sãnãtate. Chiar am ascultat la radio intervenţia unui parlamentar social democrat care se arãta iritat de o astfel de idee. Sigur cã înţelegem logica social democratã, retorizatã într-o ţarã în care egalitarismul încã sunã bine deşi realitatea de zi cu zi, de ani buni, spune fix contrariul, respectiv cã trãim în plin context de inegalitãţi şi diferenţieri.
De ce ne-am mira sã existe astfel de diferenţe sugerate de Teodorovici? Zic sugerate cãci nu vãd sã le punã în aplicare odatã ce planeazã peste actul guvernamental amintita logicã social-democratã, cu tot noianul ei de locuri comune, compromisuri şi calcule electorale. Nici alţii, sã fim serioşi, cã or fi ei liberali sau neoliberali nu se sustrag acestei logici. În siajul declaraţiilor ministrului Teodorovici vin şi cele ale ministrului Sãnãtãţii, Sorina Pintea, care a declarat cã ministrul Finanţelor nu se referea, vezi Doamne, cã noi românii nu am beneficia de servicii egale pe programe de sãnãtate, aşa cum e regula pânã acum.
“Pacienţii din România au dreptul la aceleaşi servicii de calitate ca şi în ţãrile vest europene cu care întotdeauna ne comparãm, dar din pãcate avem cea mai micã contribuţie din Europa şi contribuim cinci milioane pentru 17 milioane. Ministrul Teodorovici a venit cu precizãri spunând exact la ceea ce s-a referit. Nu se referea la faptul cã cetãţenii din România nu vor beneficia de servicii egale pe programe de sãnãtate. Aşa cum a precizat, noi suntem cei care trebuie sã cãutãm soluţii pentru a asigura calitatea actului medical pentru fiecare pacient din România. (…) Sunt mai multe soluţii. (…) Vom începe în primul rând cu soluţia cea mai simplã – a cãuta gãurile negre din sistem”.
Drãguţ şi previzibil. Şi chiar amuzant dacã ne gândim la imaginea unei cohorte de funcţionari plecaţi prin ţarã sã vâneze gãurile negre din sistemul de sãnãtate. Nu ni se pare deloc cea mai simplã idee, cum zice ministrul sãnãtãţii, dar fie, dacã domnia sa zice, nu mai insistãm.
Revenind la viziunea revoluţionarã a ministrului Teodorovici adevãrul e cã atunci când ajungem prin spitale se duce naiba egalitarismul. Avem nu doar afecţiuni şi probleme diferite, ci şi spitale, clinici şi laboratoare al naibii de diferite ca şi calitate a actului medical. În faţa bolii nu ne mai gândim la bani şi dacã îi avem scoatem din buzunar, mergem în centre universitare cunoscute, cãutãm cei mai buni doctori. Nu ne mai intereseazã ce zice ministrul sãnãtãţii cu serviciile egale pe programe de sãnãtate. Bla bla bla. În loc sã vâneze gãuri negre din sistem, ministrul sãnãtãţii ar trebui sã priveascã realitatea de pe culoarele spitalelor, sã discute cu pacienţii, sã ducã aceste servicii egale pe programe de sãnãtate la un standard mai ridicat, mai aproape de ceea ce pacienţii care nu au bani aşteaptã şi au nevoie.
