* Mitocãniile primului om, nu-i aşa, în stat nu cunosc limite. Luni, cu ocazia deschiderii noului an de învãţãmânt pentru ciclurile preuniversitare, Dulapul s-a deplasat la un liceu din Alba Iulia ca sã-şi dovedeascã talentul (profund discutabil, altminteri!) de orator la ocazii importante. Evident, acolo a fãcut ce ştie dumnealui mai bine: sã latre, scrâşnind, la Guvern şi la PSD. Fãcând adicã, în plus, politicã în şcoli. Bolovãnosul Fritz s-a trezit vorbind în faţa elevilor despre „spiritul de reformitã”, de faptul cã învãţãmântul românesc a fãcut, în ultimii ani „un pas înainte, doi paşi înapoi” şi aşa mai departe. Dumnealui însã, care bãtea toba cu proiectul „România educatã”, unde a fost în tot acest timp? Poftim? Prin insule exotice? La întâlniri cu capra neagrã prin Munţii Fãgãraş? Sau îşi reluase profitabilul obicei de a da meditaţii particulare? Revenind la propagandisticul proiect electoral „România educatã”, sunt de pãrere cã dacã ar fi sã luãm în serios un astfel de proiect, în nici un caz maestrul Werner nu ar fi cea mai indicatã persoanã de a-l pune în practicã, având în vedere lipsa quasi-totalã de maniere care-l caracterizeazã şi orgoliul bolnav de satrap provincial, de care nu se poate dezbãra. Oricum, şi aşa e o mare pacoste pe capul acestui popor dacã a ajuns sã sãrbãtoreascã Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 cu aceastã catastrofã în scaunul de la Cotroceni.
* Cu douã zile în urmã, probabil pentru a estompa efectul catastrofal pe care cuvântarea sa de la Alba Iulia îl avusese în rândul românilor, penibilul preşedinte al României a adunat o trupã de ciumeţi electorali şi s-a apucat sã strângã gunoaie de prin nişte vãgãuni, probabil ţesãlate bine de sepepişti înainte de asta, ca sã nu se murdãreascã augustele mâini de oarece materii fecaloide. Plãvanul e mort (politic vorbind!) dacã nu mai prinde un mandat, de aceea o ia din timp şi, vorba aia, metodic, cu chestii ecologiste, poate- poate cineva nu va bãga de seamã şi va cãdea pe spate de nobleţea avânturilor sale civice. Mãi dragã her, cu asemenea ţepe poate o pãcãleşti pe rãvãşitoarea primã doamnã, nu şi pe miticii nu prea duşi la bisericã de pe Dâmboviţa…
* Continuã rãzboiul din PSD, mai exact, continuã tirul cam anapoda, dar insistent al primãriţei Gabriela Firea la adresa lui Liviu Dragnea. Dragnea, deocamdatã, tace şi strecoarã zâmbete…subtile pe sub mustaţã, ceea ce ar putea însemna cã dispune de o armã de ripostã destul de eficientã şi cã, deocamdatã, îşi lasã adversarul sã-şi consume provizia de cartuşe. Atâta doar cã şeful PSD mai are destule rãzboaie de dus. Deloc uşoare. Aşa cã îşi permite sã mai aibã ceva rãbdare cu tovarãşa de baricadã Gabi Firea.
* Deocamdatã, pare limpede un lucru: duduia Gãbiţa vrea sã-şi asigure o poziţie cât mai sigurã în partid pentru a da, cum se spune, asaltul final. Mai este limpede un lucru: în spatele dumneaei e cineva cu o poziţie destul de solidã în Statul (paralel?!) român, altminteri e greu de crezut cã madame Firea, cu tot tupeul ei de moldoveancã pusã pe fãcut carierã în Satul lui Vodã (Papurã Vodã!!), ar avea tãria şi resursele interioare de a lua televiziunile la rând şi de a lansa zilnic câteva noi rafale de atacuri la adresa lui Dragnea. Care Dragnea o fi el antipatic multora, inclusiv nouã, dar iatã cã, bombardat de atacurile stil tir împrãştit al acestei doamne excedate de parvenitism, riscã sã ne devinã tuturor un personaj eminamente simpatic. Ori poate asta o fi strategia de reabilitare a imaginii publice a liderului PSD?! – ne şopteşte discret drãcuşorul diversionist de serviciu. Ei, nici chiar aşa, revine, din off, vocea raţiunii. Mai mult au mai puţin… pure.
* Un bun amic se plânge cã, orice ar posta pe reţeaua de socializare, se alege, invariabil, cu un potop de cuvinte… dulci. Adicã de înjurãturi ca la uşa cortului (deloc) turistic. Au mai pãţit-o şi alţii, dragã prietene. Aşa se întâmplã într-o ţarã în care nu chiar toatã lumea şi-a însuşit filosofia şi practica dialogului civilizat, democratic. Un dialog care, spre a fi şi funcţional, folositor, ar trebui sã aibã la bazã, aşa cum spunea un ilustru cãrturar umanist (G. Cãlinescu), planuri de gândire care sã coincidã. Aşa se face cã nu puţini compatrioţi (ca şi noi, de altfel) au renunţat sã-şi mai facã publice opiniie despre ceea ce se întâmplã în viaţa politicã autohtonã pe respectivele reţele, folosindu-le ca surse de purã informaţie sau ca pe nişte modalitãţi de divertisment. E ceva mai septic, nu?
* Fiindcã au cam epuizat cãile procedurale sau ceva mai puţin procedurale de a-i face vânt Vioricãi Dãncilã din fruntea Guvernului, bãieţii cu atribuţii… speciale au lansat zvonul cã premierul în funcţie (doamna Veorica, de!) ar intenţiona sã demisioneze. Pe motiv de boalã. Zvonul s-a rãspândit cu o aşa de mare iuţelã, de parcã s-ar fi şi confirmat deja. Cu o searã în urmã, însã, doamna premier a ieşit pe un post de televiziune şi a spus rãspicat cã nu are de gând sã demisioneze sub niciun chip. Ei, asta e!
