Echipa Sinaptica şi mai mulţi voluntari au documentat în Podişul Mehedinţiului procesul de ardere a varului, o activitate care încã se mai pãstreazã în acest colţ al Mehedinţiului. În plus, o casã bãtrânã a fost refãcutã, pentru ca mai apoi sã poatã gãzdui turişti.
Asociaţiei SINAPTICA – Mehedinţi, în parteneriat cu Primãria Podeni din judeţul Mehedinţi, Complexul Muzeal Naţional Astra din Sibiu şi Institutul Naţional al Patrimoniului desfãşoarã la Podeni în perioada iulie – noiembie 2018 proiectul cultural “Piatrã şi foc” co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, parte din programul „Gazde bune în case bãtrâne” al Asociaţiei Sinaptica.
Proiectul “Piatrã şi foc” este un proiect de revitalizare a meşteşugului vãrãritului, care se va derula în comuna Podeni din judeţul Mehedinţi, în comunã Blãjeni din judeţul Hunedoara şi în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale din Sibiu. Reconstituirea cuptoarelor de ars varul şi repararea caselor tradiţionale se vor realiza în timpul a douã tabere de voluntariat, în perioadele 16 – 25 iulie 2018 şi 3 – 12 septembrie 2018.
Se reparã o casã veche
Este pentru prima datã când la Podeni se deruleazã un astfel de proiect. Localnicii i-au primit cu braţele deschise pe voluntari, îi admirã pentru ceea ce fac, dar nu pun mâna sã ajute. Şi asta în timp ce voluntarii, oameni cu diverse joburi ori studenţi, lasã deoparte pentru câteva zile activitãţile lor curente pentru a veni în aceastã zonã, care are nevoie de ajutor.
“Sunt uşor surprins neplãcut de faptul cã existã o implicare pur demonstrativã din partea sãtenilor, care zic <Bravo, este frumos!>, astfel cã avem podul plin de felicitãri, dar de ce nu vin alãturi de noi în toate proiectele noastre, mãrturisesc cã îmi scapã explicaţia. Nu pot sã îmi dau seama ce îi opreşte sã facã pasul acela de la sincera admiraţie, dar o admiraţie pur teoreticã, la implicare directã în acţiunile noastre fiindcã de fapt ce facem rãmâne aici, nu pleacã cu noi la Bucureşti”, spune Ionicã Pîrvu, managerul de proiect.
Proprietarul casei tradiţionale, veche de peste 100 de ani, din satul Podeni, şi-a dat acordul ca voluntarii sã o prindã în proiect. Cinci ani de acum înainte nu va avea voie sã îi schimbe destinaţia.
“Este o casã care are la 100 şi ceva de ani, reparatã, curãţatã, dichisitã, astfel încât la anul, împreunã cu alte case pe care le-am fãcut în Isverna şi le facem şi vara asta într-un alt proiect, sã putem avea patru case vechi, cu paturi de paie, pentru a primi turişti în Mehedinţi, un turism rural, puţin mai liniştit decât cel de pensiune. Sunt nişte locuri care aşteaptã sã le dai viaţã, simţi cã nu mai este o casã pãrãsitã, simţi cã s-a luptat sã trãiascã pânã acum, a trecut prin istorie, prin rãzboaie, cutremure, tot felul de lucruri şi nu aşteaptã decât sã-i deschizi uşa, sã o mãturi, iar ea va trãi în continuare”, mai spune Ionicã Pîrvu.
În schimb, Primãria Podeni a realizat importanţa acestui proiect, faptul cã este un bun început şi cã pe viitor astfel de acţiuni ar putea schimba viitorul acestei zone, prea puţin cunoscutã de turişti. Primãria ajutã voluntarii atât din punct de vedere organizatoric, cât şi cu localnicii care explicã “de ce se face ceva aşa şi nu altfel”.
Un meşteşug multimilenar, încã viu
Pe durata proiectului va fi reconstituit şi un cuptor de ars varul. Metoda de producere a varului prin arderea calcarului era cunoscutã şi utilizatã cu peste 2000 de ani în urmã. Prin aceasta metodã se putea obţine atât varul obişnuit, folosit pentru mortare şi zugrãveli, cât şi varul hidraulic, despre care existã informaţii cã ar fi fost folosit de constructorii romani pentru ridicarea podului de la Drobeta Turnu Severin. Aceastã metodã arhaicã mai este încã utilizatã în unele zone montane din România, cum sunt cele din Mehedinţi şi Hunedoara. Aici mai pot fi vãzute numeroase ruine ale unor astfel de cuptoare şi un numãr foarte restrâns de cuptoare funcţionale.
Dupã terminarea taberelor, pe baza experienţei dobândite în timpul acestora, membrii echipei de proiect care au participat la tabere vor coordona, respectiv realiza în mod direct, operaţiunile necesare pentru a realiza un cuptor de ars piatrã de var, în interiorul Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale din Sibiu. Publicul general al muzeului va avea ocazia sã participe la aceste activitãţi.
„Mehedinţiul, o Românie în miniaturã”
Ionicã Pîrvu are o experienţã de peste 15 ani în proiecte de voluntariat. Stabilit în Bucureşti de peste 20 de ani, dar originar din Mehedinţi, evident cã nu avea cum sã ocoleascã acest judeţ. Mehedinţiul este spectaculos de la Dunãre pânã în zona montanã, dar îi lipseşte totuşi ceva crede Ionicã Pîrvu:
“În câteva ore parcurgi de la sud de la Dunãre pânã aici în zona de munte şi vezi totul, o Românie în miniaturã. În zona de Podiş avem un peisaj cultural conservat foarte bine, care nu este distrus aşa cum putem vedea în alte zone. Oamenii trãiesc vizibil dupã alte ritmuri şi toatã aceastã varietate de locuri şi de spaţii îl fac sã fie un judeţ special. Şi în afarã de naturã şi de o culturã tradiţionalã încã vie avem şi repere culturale, monumente istorice unicat pe plan mondial. Ceea ce lipseşte însã este implicarea oamenilor în propria lor viaţã, înţelegerea faptului cã nu trebuie sã ţi se aducã ca sã trãieşti bine, poţi sã trãieşti bine folosind inteligent ceea ce ai”.
