Nu este uşor sã aduni în acelaşi loc zeci de persoane, foşti dansatori ori interpreţi de muzicã popularã, care acum îşi duc viaţa în diverse colţuri ale ţãrii sau ale lumii. Şi totuşi acest lucru a fost posibil, distanţa nu i-a ţinut deoparte, au fãcut efortul de a veni pentru a sãrbãtori împreunã 50 de ani de la înfiinţarea Ansamblului folcloric “Izvoraşul”. Anii petrecuţi în cadrul acestui grup, munca istovitoare, aproape inumanã de la repetiţii, clipele minunate petrecute pe scenele întregii Europei, unde erau rãsplãtiţi cu ropote de aplauze, amintirile dragi i-au readus la teatrul din Severin. Mihai Munteanu, fost dansator şi membru component al ansamblului, a fost cel care a avut iniţiativa organizãrii acestui eveniment de suflet.
„Mã bucur cã aţi rãspuns invitaţiei noastre. Scopul era de a ne regãsi, de a depãna amintiri, de a sta de vorbã. Iatã cã avem nevoie şi de motive care sã ne facã sã ne aducem aminte cu plãcere cã am reprezentat şi municipiul, şi judeţul şi ţara. Mã simt bine în mijlocul vostru. Vã rog sã-mi permiteţi sã vã aplaud”, a spus Mihai Munteanu, în deschiderea manifestãrii, extrem de emoţionat.
Foarte emoţionatã a fost şi „privighetoarea” Ansamblului Folcloric „Izvoraşul”, marea interpretã de muzicã popularã a Mehedinţiului, Angelica Stoican:
„Izvoraşul este un brand şi trebuie sã rãmânã un brand. Vreau sã vã spun cã Pavel Ciobanu, Ştefan Bãdescu, Eleodor Popescu şi toatã garnitura acestor oameni au muncit foarte mult. Pavel Ciobanu a lãsat patru volume de carte, de culegeri folclorice şi foarte multe filmãri. Aici a fost focarul cel mai vestit de culturã din ţarã. În toate peregrinãrile cu <Izvoraşul> în afara ţãrii am venit cu premiul I, participând câte 60-70 de ţãri, am fost şi eu premiatã, a fost <Cãluşul> Mehedinţiului şi a fost naiul. Sã fim serioşi, mai uniţi şi nu superficiali pentru cã eu nu am sã las lucrurile aşa, am continuat, am scris încã douã cãrţi, evocând lumea Izvoraşului şi lumea Mehedinţiului, care este foarte importantã pentru mine”.
De altfel, s-a transmis aceastã emoţie în toatã sala, au fost clipe de mare bucurie, dar şi de nostalgie, s-au împãrţit diplome şi trofee, s-au depãnat amintiri. Manifestãrile au început la ora 17:00 cu primirea invitaţilor, dupã care a avut loc vernisajul expoziţiei de afişe şi fotografie “Tunelul Timpului” (arhiva ansamblului). Evenimentele au continuat cu un alt vernisaj de artã popularã din “Tezaurul Mehedinţean” (colecţia privatã a îndrãgitei interprete de muzicã popularã Nina Predescu).
“Palatul Culturii Teodor Costescu sãrbãtoreşte astãzi 50 de ani de la înfiinţarea Ansamblului folcloric Izvoraşul. Acest ansamblu folcloric a fost una din instituţiile etalon, de prim rang al mişcãrii artistice româneşti şi astãzi este deopotrivã un moment de nostalgie, pentru cei care în numãr mare au fãcut parte din acest ansamblu, au fost legaţi de acest ansamblu şi sunt prezenţi în sala <Virgil Ogãşanu>, un moment de aducere aminte a acelui moment de aur a mişcãrii artistice, dar şi un bun exemplu pentru generaţiile de azi şi viitoare de coeziune artisticã, de pasiune în jurul unui ţel comun, de frumuseţea dansului şi jocului popular”, a spus Sorin Vidan, managerul Palatului Culturii „Teodor Costescu”.
Directorul Arhivelor Naţionale Mehedinţi, Marian Pele, a vorbit despre istoria acestui ansamblu folcloric de excepţie, dar a subliniat şi faptul cã din pãcate s-au pãstrat prea puţine documente despre acest grup:
„Suntem sãraci din punct de vedere al scrisului, dar asta nu înseamnã cã Izvoraşul nu a reprezentat un brand pentru acest municipiu, pentru acest judeţ şi pentru aceastã ţarã. Suntem în mãsurã sã spunem câteva lucruri aici. Înainte de orice sunt şi bucuros, dar mai degrabã onorat sã particip la aceastã sãrbãtoare de semicentenar de 50 de ani ai Izvoraşului şi sã vã spun cã anul viitor cam pe timpul acesta vom sãrbãtori un alt moment jubiliar, 100 de ani de la prima apariţie a revistei Izvoraşul, undeva într-un sat aici lângã Severin, la Bistriţa, opera preotului Gheorghe Dumitrescu Bistriţa. Nu am nicio îndoialã cã în 1968, cei care au pus fundamentul acestui ansamblu artistic nu s-au raportat la acea revistã şi nu am nicio îndoialã cã intenţia şi dezideratul lor a fost acela de a continua tradiţia folcloricã în judeţul Mehedinţi prin acest grup folcloric. Spuneam cã Izvoraşul a apãrut în 1968 şi a apãrut ca un grup artistic amator, a apãrut ca o alternativã într-un oraş care era vitregit de o astfel de formaţie artisticã profesionistã. Prestaţia celor care au fãcut parte din acest grup, devotamentul lor, loialitatea, harul dumnezeiesc au fãcut sã dea prestigiu, sã dea valoare acestui grup folcloric pe care noi astãzi îl sãrbãtorim”.
Artiştii din Ansamblul folcloric “Izvoraşul“ erau de neîntrecut şi de neoprit în toate evoluţiile lor de pe scene din marile oraşe din ţarã şi din Europa. Deşi era un ansamblu de amatori puteai sã pui oricând prinsoare pentru profesionalismul lor. „Am fost cu Ansamblul Izvoraşul în 1972 în Austria, în 1973 în Cipru, în 1975 în Olanda, în 1977 în Franţa (Coasta de Azur), în 1979 din nou în Olanda. Nu mai amintesc aici de Serbia, Ungaria, Bulgaria. A fost Ansamblul Izvoraşul, e adevãrat, dar eu vreau sã le urez mult succes acestor tineri minunaţi”, a spus Ilie Mãrţuicã, dirijorul şi sufletul acestui ansamblu de legendã al Mehedinţiului.
Şi aşa cum îi stã bine unui artist mare, celebrul dirijor se referea în discursul sãu la membrii actualei orchestre a Palatului Culturii Teodor Costescu, „Lãutarii Mehedinţiului”, nãscutã la începutul acestui an, cu tineri foarte talentaţi şi care şi-au luat angajamentul cã vor duce tradiţia mai departe. De altfel, pãrinţii maestrului dirijor de la „Lãutarii Mehedinţiului”, Nicolae Drãghia, sunt foşti membri ai Izvoraşului, sunt oamenii care i-au insuflat acestuia dragostea pentru folclor, dar şi disciplinã, seriozitate, devotament pentru aceastã profesie. “Planul nostru este sã ducem mai departe ceea ce din pãcate de mulţi ani s-a întrerupt. Cred cã important este actul cultural în sine pe care îl vom susţine în aceastã casã de culturã şi în acest judeţ”, a spus dirijorul Nicolae Drãghia.
