Cine este vinovat de tot haosul financiar şi legislativ în care a intrat ţara de câteva luni de zile? Unii ar spune PSD, alţii Dragnea cu dorinţa sa de putere şi de a scãpa de braţul lung al legii. Ei bine s-ar putea sã aibã dreptate cei care propun astfel de ipoteze. Este însã de sãpat mai mult în trecut pentru a identifica o cauzã a stãrii de fapt. Trebuie sã mergem cu vreo zece ani în urmã şi sã ne aducem aminte ce a promis Traian Bãsescu în 2004 pentru România şi pentru români. Adicã a urat „Sã trãiţi bine!”, urmat de un he he he cu subînţeles. Apoi a declarat mişeleşte cã a fost vorba de o simplã recomandare nu de o asumare a unor politici care sã aducã prosperitate cetãţeanului. Ce sã mai spui în faţa unei asemenea mojicii politice.
Alţii ar merge şi mai în urmã şi ar da peste Adrian Nãstase. Adrian Nãstase a pierdut mandatul în favoarea lui Bãsescu. Alţii ar da vina pe Mircea Geoanã care s-a scãldat în cadã cu Sorin Vântu şi a pierdut alegerile prezidenţiale. Alţii au dat vina pe Vadim Tudor care a pierdut alegerile în anul 2000 contra lui Ion Iliescu. Alţii ar da vina pe români, în primii ani de dupã revoluţie, cã nu l-au ales pe Ion Raţiu sau pe Câmpeanu. Alţii ar da vina pe Ceauşescu pentru faptul cã nu l-a lichidat politic pe Ion Iliescu şi l-a crescut la sân ca pe un şarpe. Alţii ar da vina pe Victor Ponta care nu a reuşit sã îl învingã în alegerile prezidenţiale pe molatecul Johannis. Uite aşa apare un soi de culpã colectivã. Fiecare împarte vina cu celãlalt şi are partea sa de responsabilitate.
Ce s-ar fi întâmplat dacã în 1990 ar fi devenit preşedinte Ion Raţiu? Sau ce ar fi fost dacã în 1996 Emil Constantinescu ar fi cucerit şi puterea şi nu ar fi câştigat doar alegerile, aşa cum s-a plâns de multe ori, ca un învins al sistemului.
Ce s-ar fi întâmplat dacã Iliescu nu ar fi obţinut niciun mandat de şef de stat în România? Care ar fi fost situaţia dacã l-am fi avut pentru patru ani pe Vadim Tudor şef de stat, din partea PRM. Oricum ar fi fost veselie maximã cu un Vadim Tudor şef de stat. Cum ar fi evoluat ţara dacã Adrian Nãstase ar fi fost ales şef de stat şi nu Traian Bãsescu. Ce ar fi fost dacã Victor Ponta era ales preşedintele ţãrii. Ce s-ar fi întâmplat fãrã Bãsescu preşedinte?
În epoca Bãsescu despre care se vorbeşte din ce în ce mai puţin au înflorit marile ministere cu mulţi bani, de unde se împãrţeau miliarde de euro. Elena Udrea a fost şefã peste banii naţiunii şi i-a repartizat dupã bunul plac.
Traian Bãsescu lãcrimeazã pe la TV în legãturã cu abuzurile DNA, cu abuzurile justiţiei care este opera sa în întregime. Tot ceea ce vedem astãzi în societate sau în justiţie sau în orice reprezintã opera fostului şef al statului român. El a dat voie sã se nascã nãpârcile politice şi din mediul de afaceri. Cu gândul cã va putea controla ce se întâmplã, Bãsescu a transformat într-un monstru întregul eşafodaj din justiţie, iar acum se plânge de pe urma abuzurilor din justiţie şi chiar o acuzã în acest sens pe coana justiţie.
Bãsescu are 10 ani de guvernare şi dã acum lecţii politicianiste legat de cumpãrãtorii sau vânzãtorii democraţiei. Bãsescu este tatãl tuturor creaturilor aflate în prezent în viaţa politicã. Nu a stârpit pe nimeni, ci a dezvoltat un grup. Bãsescu se face vinovat inclusiv de apariţia lui Liviu Dragnea pe piaţa politicã. Dragnea a plecat în 2000 din PD şi a mers la social-democraţi cu traista goalã şi cu pantofii de vinilin.
Bãsescu ba o lãuda pe Kovesi în trecut, ba o criticã acum, când încã este liber. Statul bãsescian trãieşte şi acum, în perioada statului pesedist. De Bãsescu nu s-au atins nici procurorii, nici poliţiştii, nici ANI. Nimeni. Este omul intangibil care aratã acum sistemul cu degetul, deşi ar trebui sã se uite în oglindã şi sã vadã ce monştri a nãscut regimul sãu de zece ani. Cine fuge de cine?
