Mã nepoate, fusei la Bucureşti sã vãd ce mai face nerodu de Sucã acolo, la facultate, cã io acolo îl ştiam cã sã duce. Cã mã rugã tasu, cã dacã tot ajung, sã trec şi pi la nerod, sã vãd ce mai face. Şi mã dusei. Întrebai de Sucã, îmi ziserã unii cã e la grãdiniţã. Auzi la ei şi eu îl cãutam pe Sucã la facultate.
Mã aşez şi io la masã, cã aci la “grãdiniţã” ie cârciumã, nu ie facultate, da, nu ie facultate! Într-un târziu vine şi Sucã, cam pe o parte, sã aşeazã şi stetea aşa, cu mâinile pe sub masã.
Zic: – Sucã, scoate mâna de sub masã.
- Pã’ di ce? zice iel. – Sã nu-ţi arzi pantalonii cu ţigarea. Şi sã albi Sucã, pe loc.
Ajunsãrãm la gazdã şi zic: – Lasã-ne puţin singuri cã vreau sã-i arãt lu’ Sucã metoda “0” şi pe urmã pe a “3”-a, cã pe prima şi pe-a doua o sãrim.
Acuma stã Sucã şi învaţã, ca sã nu-i spun lu’ tasu ce fãcea la grãdiniţã.
Mã nepoate, veni primãvara cu Fuego, de sã încântarã severinencele de prinserã vreo invitaţie, vreun bilet, ceva şi cam asta fu. Pã da, cã dupe asta apãru iarã problema cu cãldura, cã primãvara nu adusã suficient soare şi nici bani pin buget nu prea mai sunt, cã suflã vântul. Aşa cã sã apelã la nea Aladin şi de îndatã sã alocã şi un milion pentru încã o sãptãmânã, sã sã achiziţioneze o garniturã cu pãcurã, sã sã prelungeascã furnizarea cãldurii. Între timp sã plãti şi datoria instituţiei pentru agentul termic livrat, aşa cã sã mai poate respira câteva zile. Dacã şi asociaţiile ar mai plãti din datorii, cu ajutorul datornicilor, toate ar fi spre bine. Numai cã socoteala de acasã…
Acuma, io spun cã cea mai bunã soluţie ar fi tot centrala de apartament. Aşa cã dacã Primãria pune piciorul în prag, începe o campanie de branşare a blocurilor la reţeaua de alimentare cu gaz, împreunã cu furnizorul, în tot municipiul, apoi demareazã un program de stimulare a achiziţiei de centrale pentru populaţie, treaba e ca şi rezolvatã. Porneşte omu centrala pe gaz, are cãldurã cât are nevoie, plãteşte atât cât consumã şi oraşu scapã de cea mai mare problemã cu care se confruntã de ani de zile. Altfel, datoriile populaţiei la termoficare vor creşte, situaţia va trena şi toatã lumea va avea de pierdut. O soluţie de mijloc va trebui gãsitã şi pentru restul familiilor, care nu vor avea puterea financiarã sã investeascã într-un sistem propriu de încãlzire, dar nici municipalitatea nu va mai cunoaşte presiunea din prezent.
Da, mai ie o intrebare pe care o pun şi şi-o pun cunoscãtorii: conducta care aduce gazu pãnã la Severin va face faţã? Adicã ar putea transporta cantitatea de gaz necesarã întregului consum din municipiu?! Cunoscãtorii zîc cã, din motive de parandãrãt şi butelii, conducta a fost subdimensionatã. Da, om trãi şi om vedea ce va fi!
Între timp ne pregãtim iarã de spectacole, cã vin Zilele Severinului şi opt miliarde de lei se vor duce pe evenimente. Da, poate cã face ceva economii muma culturnica. Şi timpu trece, iarã vine iarna, iarã probleme şi trece anu şi mai rãmâne unu pãnã la alegeri noi. Cã nea Gherghe stã în expectativã, are centralã, aşa cã nu prea sã streseazã cu problema asta cu termoficarea. Probabel a trecut-o la moşteniri dezastruoase pentru municipiu Severin. Iar la Orşova, unde-şi doreşte sã sã stabileascã di la alegerile viitoare, încãlzirea s-a rezolvat cu… sacu cu lemne pentru soba din apartament.
Mã fraţilor, minune, de când locala a fost inclusã în ATOP, sã parcheazã cu mare atenţie pe strada Traian, bag samã sã nu sã zguduie geamurile di la Palatul Administrativ. Unde aleşii lucreazã în mare linişte pentru noi. Şi pentru ei, desigur, nu care cumva sã sã supere cineva.
Bine, pe Traian mai e cum mai e, da pe bulevarde circulã artiştii pãnã dau peste oameni nevinovaţi şi hop accidentele. Şi încã alea grave. Da şi aşa mai suntem vreo 70.000 de suflete, alţii sã pregãtesc sã o ia din loc, ne mai numãrãm peste ceva timp şi tragem linie.
Aşa cã, pãnã data viitoare, hai sã fiţi iubiţi şi optimişti!
