Dupã doi ani şi jumãtate de la modificarea Legii Cetãţeniei Române, prin introducerea articolului 8 indice 1, cel care permite românilor din comunitãţile istorice sã dobândeascã cetãţenia românã, în Valea Timocului au apãrut primii cetãţeni români cu acte în regulã. Un numãr de 23 de etnici români din Serbia de Rãsãrit au primit ordinul de acordare a cetãţeniei române şi mai trebuie doar sã depunã jurãmântul de credinţã faţã de România, pentru a deveni ceea ce aşteaptã de mulţi ani: cetãţeni a patriei mame România. Am stat de vorbã cu trei dintre ei şi le-am împãrtãşit emoţia.
Au trecut doi ani şi jumãtate de când Guvernul Victor Ponta a modificat prin Ordonanţa de Urgenţã 37/2015, Legea Cetãţeniei Române. Modificarea constã în introducerea unui nou articol, numit 8 indice 1, prin care s-a deschis calea cãtre obţinerea cetãţeniei române şi românilor din comunitãţile istorice care pânã atunci nu puteau deveni cetãţeni români, decât prin metoda clasicã a stabilirii domiciliului în România şi aşteptãrii a 5 ani de şedere în România.
Noua prevedere, deşi nu e cea mai fericitã, aduce totuşi o umbrã de speranţã românilor din Valea Timocului, care aşteptau cu emoţie sã devinã cetãţeni ai patriei mame România. Modificarea legii a survenit dupã insistenţele şi proiectele repetate ale senatorului Viorel Badea, un demnitar român care cunoştea îndeaproape problemele grave ale românilor din Serbia. Potrivit noii prevederi din articolul 8 indice 1, „Persoana fãrã cetãţenie sau cetãţeanul strãin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualitãţii româneşti, poate solicita acordarea cetãţeniei române dacã îndeplineşte concomitent şi condiţiile prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) din Legea cetãţeniei române, şi având posibilitatea stabilirii domiciliului în ţarã sau menţinerea acestuia în strãinãtate”.
Emoţiile primilor cetãţeni români din Serbia
Am luat pulsul câtorva dintre primii cetãţeni români din Valea Timocului, iar vorbele acestora sunt încãrcate de emoţia fireascã a momentului istoric. În maxim 6 luni, aceşti fraţi ai noştri vor depune jurãmântul de credinţã faţã de România şi vor deveni cetãţeni ai patriei mame, cu acte în regulã. Pânã atunci ei învaţã jurãmântul de credinţã şi chiar se pregãtesc temeinic sã cunoascã limba românã literarã. Pe o parte dintre ei i-am gãsit la Kladovo, la biroul Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Românilor „Dunãrea”. Învãţau jurãmântul şi completau formulare.
Dorinţa românilor din Valea Timocului de a deveni cetãţeni români este una justificatã pe de o parte de beneficiile oferite de calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, mai exact de libera circulaţie şi dreptul la muncã, iar pe de altã parte de confuzia permanentã întreţinutã în Serbia, între români şi vlahi. Odatã deveniţi cetãţeni români, fraţii noştri din Valea Timocului se vor debarasa de calitatea de vlahi şi în acest fel populaţia româneascã de aici poate deveni numeroasã şi oficial.
