Ia uite mã nepoate, taman când ne aşteptam mai puţin, veni bãlana peste noi, auz matale?! Veni bãlana peste noi, cã-mi zisã Veta:
- Mãrine, las-o mã, cã n-are putere, cã ninsoarea asta e a babelor. O fi, nu zic, da e prea grasã, nu vezi?
Vine la mine nea Tãnãsucã, cã sã îmi iau eu neşte oameni şi sã mergem pin centru, la deszãpezire. Plecai io pin oraş, strigai la oameni, ieşirã care cu lopeţi, care cu ce avea, ajungem la Fãnicã a lu’ Şovãialã. Veni şi el cu noi şi ajunsãrãm pi la sediul liberalilor, dis de dimineaţã.
Când ne uitarãm la ei la sediu, zãpada pãnã la acoperiş. Strigarãm la ei, nimica, probabel nea Bãlu era prea ocupat cu somnu’, c’ abia ajunsese şi nu stabilise care e nivelu’ pãnã la care a trebui sã ajungã zãpada ca sã acţioneze bãieţii.
Dacã tot strigarãm, pãnã la urmã ieşi unu, cam morocãnos, da zisã cã nu iese la zãpadã, cã e rãcit. Mã ce vorbã e asta, vin oamenii sã te deszãpezeascã şi tu spui cã eşti rãcit. Bine, el zisã cã cicã “nu ies cã e duminicã şi eu duminica nu ies la muncã”.
Mã pã dacã nu munceşti duminica, îţi trimitem noi pe ãia mici ai lu Zbanghiu, sã mestece în locu lu’ matale, cã poate duminica nu dai nici din fãlci la masã. Auz la ei, comedie la zãpadã, cicã sã faci treabã.
Ete, dacã veni bãlana, ne prinsã cam nesãraţi pin Severinu nostru. Pã da, cã cicã operatoru de dat zãpada în Severin nu gãsi sare, probabel cã la cooperativã undeva, cã altfel nu sã explicã. Pã avurã trei luni sã îşi asigure sare şi ei sã trezirã când dete ninsoarea cã probabel o consumaserã la grãtare, cã altfel nu sã explicã. Acuma, dupe ce Primãria dete o amendã, cam cât o publicitate pe sticlã, lucrurile revenirã cu sare şi piper, aşa cã sã mai limpezi situaţia. Bine, acuma cã din 10 martie rãmân locuinţele fãrã cãldurã e altã mâncare de peşte, cã dacã unii nu plãtesc şi doar alţii suportã costurile, nu ie tocmai bine.
Mã fraţilor, da poate cã-i mai bine cã nu ieşirã cu maşinile la deszãpezirea Severinului, cã poate sã întâmpla ca la Orşova. Doamne fereşte şi apãrã, cum ar fi zâs nepotu-miu Sucã, sã fi intrat cu maşina în vreo casã, cã ieram de mare falã!
Cum bine nu e nici pin gara noastrã europeanã, unde gradele de afarã nu diferã de cele din interior, chiar dacã investiţia de multe milioane de euroi a fost la inaugurare un fel de bijuterie a infrastructurii feroviare din România. Bine, mai ieri dedea o tanti pin faţa intrãrii în garã cu neşte sare, aruncatã dintr-o gãleatã, de nu ştiai dacã o sã cheme raţele curând, ori aşa sã face deszãpezirea în zonã.
Mã fraţilor, da când te apucã rãceala, te duci la farmacie. Când îl apucã sughiţu pe cãţel, te duci la aia veterinarã, de s-au înmulţit pi la noi pin oraş, ca ciupercile dupã ninsoare. Unde mai pui cã unele ar fi neşte farmacii partenere de instituţii, cam aşa sã spune cã ar fi. Pã da, cã zisã Tanţa lu’ Pecingine, cã în zona Pieţei Mircea, cam pe unde era Agrovetu lu’ nea Tomis, ar fi o unitate de asta de are ca proprietar, da sub acoperire, pe o tanti de pi la DSVSA Mehedinţi. Pã da, cã nea Tomis nu mai e patron, acuma e şef la o deconcertatã. Cã aşa e moda acuma, numai bani sã iasã şi o coadã grill.
Mã nepoate, da nici nu sã fârşi luna îndrãgostiţilor bine, cã nea Daea mai dete o raitã pe ogoare. Pã da, a doua zi dupã Dragobete, nea Daea era pe câmp, pi la Pristol, sã verifice cultura de orz, cum stã treaba cu firu şi îngheţu. La final concluzionã, cã plantele au vigoare, sunt bine înfrâţite, cu vârful de creştere sãnãtos. Deci semne bune şi anu ãsta, în opinia lu’ nea Daea.
Doar cu câinii fãrã stãpân din Severin este iar o problemã, cã au reapãrut pin municipiu, de te dai la o parte când îi vezi pe trotuar. Ce mai, te bagi în zãpadã, ca sã eviţi întâlnirea cu, ei faţa ‘n faţã. Şi când socoteşti câţi bani bagã Primãria în coada lor, lunar!
Aşa cã, pãnã data viitoare, hai sã fiţi iubiţi şi optimişti!
