Cine-o mai iubeşte pe Luluţa?

               * Câtã frãsunealã, stimaţi prieteni cititori, în jurul revocãrii cucoanei – altminteri, imposibile! – din fruntea Direcţiei Naţionale Anticorupţie! Apar, zilnic, tot mai multe dovezi incriminatoare care o vizeazã, tot mai multe acuzaţii împotriva ei prind nu numai contur, ci şi consistenţã, bomboana (bomboanele!) de pe colivã pãrând a fi dezvãluirile fãcute duminicã searã, la Antena 3, în emisiunea lui Gâdea şi Badea. Cu toate astea, respectiva nu îşi pãrãseşte scaunul dãtãtor de putere şi de influenţã totalã în societatea româneascã. Şi asta, pentru cã, nu ştiu din ce motiv, mai ţin de el nişte vajnici ambasadori, apãrãtori, chipurile, ai principiilor „statului de drept”. De ciuma asta de apologeţi ai democraţiei şi statului de drept, corupţi, în fond, pânã în mãduva oaselor, vom scãpa oare vreodatã?

* În vremea asta, când toatã lumea aşteaptã sã i se dea lui Kovesi un şut cu trimitere, în cel mai bun caz, în… tribunã, maestrul Tudorel Toader, cel care ar trebui sã iniţieze operaţiunea de care vorbim, îşi plimbã nãdragii, ca sã zicem aşa, prin Ţara Soarelui Rãsare, prin Japonia, carevasãzicã, probabil ca sã dea el pe acolo ora exactã. Madame V.V. Dãncilã, ca sã arate cã-i bãrbatã, l-a somat sã vinã imediat acasã pentru a rezolva-o pe Kovesi şi sã renunţe la şuetele nipone programate. Ceea ce el a promis prompt cã va face. Doar cã peste douã sau trei zile.  Ascultãtor soldat al partidului nenea Tudorel, nimic de zis. Problema este alta. Maestrul Tudorel Toader poate sã-i dea madamei de la DNA câte ordine de revocare din funcţie doreşte, dar dacã locatarul de la Cotroceaua Mov, cu amintirile din Tenerife încã proaspete, zice pas, chestiunea nu este fezabilã. Pentru cã acest cetãţean are toate motivele posibile s-o ţinã în funcţie pe Kovesi. Cel puţin cât va rãmâne el în funcţie şi pânã mai uitã lumea de matrapazlâcurile sale şi ale Carmencitei proprietate personalã cu casele din Sibiu.

* Altminteri, se pare cã tot mai multã lume s-a lãmurit ce e cu anticorupţia asta marca DNA- Kovesi, cu dosare ticluite la comandã, cu denunţuri pe colţ de masã şi denunţãtori  tocmiţi la plata cu ora şi ori de câte ori e nevoie de o „pradã” cu nume pentru justificarea activitãţii. Prin urmare, tot mai multã lume s-a lãsat de sportul voluntar al pupatului de cur kovesist şi nu mai vor sã audã de posesoarea lui nici mãcar în vis. Şi, se pare, nici vajnicii ambasadori, cei care, pânã mai ieri, nu mai pridideau sã-i ridice osanale şi sã-i aranjeze primirea de decoraţii de pe tot Mapamondul. Vai de mama noastrã, dacã aceastã imposibilã muiere a ajuns un soi de emblemã a României!

* Cât priveşte înregistrãrile pe care postul de televiziune Antena 3 continuã sã le prezinte, searã de searã, ele configureazã, dupã pãrerea mea, o imagine sinistrã asupra modului în care funcţioneazã în România aşa-zisa justiţie independentã – cu turnãtori de joasã extracţie, cu dosare ticluite la ordin, cu ţinte politice, cu comenzi de execuţie publicã a unor persoane, venite de la cele mai înalte niveluri etc. Pe mine însã nu mã mai impresioneazã aşa ceva, cum vãd cã se minuneazã unele firi mai sensibile şi simandicoase, pentru cã, de ani de zile, nu am obosit sã demasc nocivitatea unor activitãţi „justiţiare” ce se desfãşoarã sub egida acestei instituţii numite DNA. Nu e vina noastrã cã unii apologeţi ai democraţiei şi anticorupţiei se trezesc (sau se fac a se trezi) abia acum. Probabil cã somnul le-a fost nu numai lin, dar şi foarte bine… stimulat, sponsorizat sau cum vreţi sã îi spuneţi. Asta e…

* Ca de obicei, mare agitaţie, mare, în jurul aşa-numitei Zile a Îndrãgostiţilor! Am tot obosit vorbind şi despre caracterul strict mercantil, artificios sentimental al acesteia, dar cine are timp sã plece urechea la aşa ceva? Oamenii vor iubire şi iar iubire, pãi atunci sã fie iubire! Pe toate gamele şi în orice formã! Iubiţi-vã pe tunuri! – îndemna, cândva, Poetul, contrapunând iubirea tendinţelor militariste din vremea sa.  Azi, chiar şi problema pãcii mondiale a devenit desuetã, ba este chiar dur ironizatã prin multe comedii cinematografice hollywoodiene. Te pui cu sensibilitãţile şi simbolistica secolului al XXI-lea? Sus kitch-ul! Trãiascã dragostea de mucava!