România chiar a devenit acum Ţara Marelui Cârpaci. Nici mãcar putere nuclearã nu suntem (sic!). Chiar dacã suntem sãraci, dar sã fi fost putere nuclearã. Ne lua şi pe noi careva în seamã, nu eram vãzuţi doar ca popor de consumatori din mall-uri. Sau mãcar sã fi fost o putere în domeniul prazului sau al volanelor auto. În orice: lânã, capace de borcan, muştar, chei franceze, o putere mondialã în dibluri. Dar nu. Nimeni nu dã vreun leu pe puterea României, ci se ţine cont de resurse şi de populaţie. Pare o ţarã care nu este condusã, ci o conduce Maica Inerţia.
Acum a venit Liviu Dragnea cu niscaiva concepţii de „bunã guvernare”, adicã sã fie unele care sã şi producã efect imediat în nivelul de trai al populaţiei şi electoral… De mare de acord, dar nivelul de trai nu poate fi ridicat în şase luni sau în doi ani. Poate cã se mişcã un pic tufa în patru ani de guvernare, cu o creştere susţinutã şi fãrã politici fiscale periculoase, experimentale şi dureroase, cum sunt cele actuale.
Senzaţia este cã România s-a întins mai mult decât îi este plapuma. Este acel proverb românesc sau de unde o fi, din Thailanda. El spune sã nu te întinzi mai mult decât este plapuma. Cu siguranţã nu este din Thailanda, pentru cã ãia nu au nevoie de plãpumi. E un proverb unde este cu siguranţã şi anotimpul iarna. De asta ai nevoie de plapumã. Aşadar, stãtea un cioban pe paiele lui şi nevasta îi croise o plapumã din lânã, dar mai scurtã decât necesar. Uite, aşa, ciobanul trãgea de plapumã sã îşi acopere capul sau pieptul şi îi rãmâneau picioarele pe afarã. Trãgea sã îşi acopere picioarele şi rãmânea cu jumãtate din trup dezgolit şi în frig. Uite, aşa, a apãrut şi proverbul cu întinsul cât îţi este plapuma.
Adicã sã nu te împrumuţi dacã nu poţi returna. Sã nu cheltui mai mult decât ai. Sã nu mãnânci şi ce nu ai în frigider. Sã nu angajezi oameni la cules de mere, dacã nu ai bani sã le dai salariile. Sã nu le mãreşti salariile oamenilor pe care îi ai la cules de mere, cu gândul cã îi plãteşti cu banii de pe mere. Nici mãcar la nivelul acesta nu este politica fiscalã şi economicã a Guvernelor Dragnea.
Trãim în epoca Marelui Cârpaci. Tragi dintr-o parte sã ajungã în alta. Când observi cã scad salariile celor din învãţãmânt, iei de la medici. Când vezi cã medicii vor avea lefuri reduse, mai pui o taxã. Când vezi cã taxa nu e bunã şi are ca efect reducerea numãrului de angajaţi, dai o facilitate, prin scutiri de la plata unor taxe. Observi apoi cã nu mai ai încasãrile necesare, sã aduni bani pentru investiţii şi chiar pentru plata pensiilor şi a lefurilor. Ce faci, te gândeşti sã scazi impozitul pe venit, sã ai o mai bunã colectare şi sã încurajezi dezvoltarea economiei. Dar vezi cã primãriile au rãmas fãrã bani de investiţii, mai ales cele din oraşe. De unde iei bani sã dai primãriilor? Iei de la grefieri, dar ãia au început şi ei sã protesteze, cã au pierdut sporuri. Mai iei din sporuri de la Ambulanţã şi de la APIA. Protesteazã şi ãia cã au salarii mai mici sau le vor avea de la 1 martie. De unde sã iei bani sã le pui sporurile la loc, sã nu te trezeşti cu niscaiva convulsii sociale?
Ce face omul când nu are bani sau un guvern când nu are bani? Ei bine ia din altã parte, se împrumutã sau tipãreşte. Ultimul împrumut este de 2 miliarde de euro, cum am mai spus. Şi nu se construieşte vreo autostradã, ci este folosit în mod cert pentru cârpelile din Guvernãrile Marelui Cârpaci, Liviu Dragnea. Şi, uite aşa, de la o zi la alta apar tot felul de cârpeli în economie şi în legislaţie şi în mediul de afaceri. Sunt legi care se bat cap în cap. O sã fie cu siguranţã şi multe ordonanţe pentru cã este cea mai rapidã cale sã repari anumite dezechilibre şi sã rezolvi probleme. Cine ştie câte or ajunge sã fie contestate la Curtea Constituţionalã. Întreg mecanismul sã gripeazã, se dã peste cap. Stã sã explodeze. Apoi vine şi creşterea economicã pe consum, de 6,1%. Cã este normal sã îţi aparã creştere economicã din consum de mici şi bere şi televizoare. Nu e camerã în care românii sã nu îşi fi plantat câte un televizor în ultimii ani. Unii au pus şi în baie, cã nu ai cum sã nu faci baie fãrã sã fi informat.
Treaba este însã gravã. Ce se va face Marele Cârpaci, când va rãmâne fãrã Micul Cârpaci – Darius Vâlcov, dacã va merge la închisoare? Şi când stai sã te gândeşti cã tot haosul din economie şi din legislaţie putea fi lesne evitat, dacã se dãdea o singurã lege. Legea pentru scutirea de la anchete penale a Marelui Cârpaci, pe toatã durata vieţii. Era mai ieftin pentru România.
